Istoricul Mădălin Hodor, care lucrează de aproape 20 de ani la CNSAS, dezvăluie că fostul lider anticomunist Corneliu Coposu a continuat să fie urmărit de Securitate şi după 1990.
Atunci, teoretic, acest serviciu secret nu mai funcţiona. Puterea era în acel moment deţinută de Ion Iliescu, fondatorul PSD.
Într-un interviu pentru ziare.com, Hodor a dezvăluit că agenţii Securităţii au continuat să introducă date într-o bază informativă şi după 1990, după victoria „Revoluţiei”. Unul dintre cei urmăriţi în continuare a fost Corneliu Coposu, cel mai vehement lider anticomunist şi antifesenist.
„Ne-au explicat (cei de la SRI – n.red.) ca în baza respectivă de date au continuat să se introducă informaţii şi în anii ’90. De exemplu, Corneliu Coposu a fost în continuare urmărit la începutul anilor ’90 pe note informative date cam de aceiaşi din anturajul său.
SRI pretinde şi, nefiind informatician, nu ştiu dacă e aşa sau nu, ca baza de date e atât de veche încât nu au posibilitatea tehnică să separe informaţiile din anii ’80 de cele de după ’89”, a dezvăluit Madalin Hodor.
Corneliu Coposu a stat 17 ani în închisorile comuniste. După 1990 propaganda FSN, partid creat şi condus de Ion Iliescu şi Petre Roman, a minţit că liderul ţărănist a venit din Occident ca să vândă tara străinilor.
Hodor a prezentat apoi informaţii despre această bază de date „informatizata”, aflată acum în posesia SRI, despre care puţini aveau cunoştinţă că există.
„În anii ’70 arhiva era atât de vastă încât se pierdea foarte mult timp până să găsească informaţii despre persoane. Erau depăşiţi. Se ajunsese la situaţii în care o sursă era recrutată de două unităţi în acelaşi timp fără să ştie unii de alţii, se deconspirau surse, pierdeau acţiuni, nu găseau persoane.
Un ofiţer de filaj, de exemplu, urmărea obiectivul care se întâlnea cu 10 persoane într-o zi. Fiecare din cei 10 trebuia verificat undeva, se cerea verificare la cartoteca, unde căutau manual. Aveau nevoie de ceva care să le permită să se mişte rapid până nu dispărea omul cu totul. Aşa că în ’77-’78, Pacepa a adus calculatoare din SUA şi RFG, iar după modelul lor, la CID au făcut şi altele româneşti.
Stabiliseră o serie de coduri şi pe o foaie printată apărea un lung şir de cifre cu toată informaţia despre o persoană. Era la nivel de fila de dosar. Am avut personal posibilitatea să verific asta, nu vorbesc după ureche. Căutăm la un moment dat o persoană într-un dosar. Tabelele erau scrise cu creionul şi erau practic ilizibile. Nu am găsit-o. S-a revenit la SRI şi ei au spus: se găseşte la fila cutare verso, în volumul cutare. Şi ei aveau informaţia din CID-ul Securităţii.
Ironia face că CNSAS să aibă astăzi baze de date mai proaste, în sensul de incomplete, decât avea Securitatea înainte de ’89. Asta aşa că să stricăm parada unora”, a explicat Hodor.
Istoricul a mai spus ca SRI a livrat la CNSAS doar „ceva” din baza de date, „adică datele din anii ’60 şi ’70”.
