Nelu Tătaru a subliniat, într-un interviu pentru B1 TV, că România se apropie de scenariul 4, în care vor exista cazuri când chiar și medici asimptomatici vor trata bolnavii de infecție cu noul coronavirus.
„În funcție de evoluție putem intra și de mâine în scenariul 4. Avem încă o creștere lentă a numărului de cazuri, avem 37 de decese, avem mai multe persoane în carantină, aproape 8.000, avem peste 130.000 de persoane în izolare. Rămâne ca în Comitetul pentru Situații de Urgență de astăzi și în viitoarea ordonanță militară să impunem și alte reguli vizavi de carantină și autoizolare, precum și alte reguli vizavi de ce înseamnă asimptomatic pozitiv sau asimptomatic cu simptome ușoare, sau ce înseamnă asimptomatic cu o vârstă de peste 65 de ani. Suntem în apropierea scenariului 4, suntem în apropierea unui scenariu în care vom avea și persoane la domiciliu care sunt pozitive, dar vom avea și medici asimptomatici care vor trata bolnavii de infecție cu COVID-19 în sistem”, a declarat Nelu Tătaru, pentru B1 TV.
Întrebat ce restricții presupune scenariul 4, Nelu Tătaru a răspuns: „Scenariul 4, din punct de vedere al Ministerului Sănătății, implică o decongestionare a spitalelor de cazurile ușoare și medii, respectiv pregătirea intensă pentru cazurile critice. Suntem deocamdată la o medie de vârstă de 40, 49 de ani, încă nu suntem la cei peste 65 de ani cu comorbidități, dar după cum am putut vedea în ultima perioadă, avem și o vârstă a complicațiilor care începe să scadă. Am avut și decese la 45 de ani, dar am avut și decese la 40, iar atunci ne așteptăm ca virulența să schimbe un pic optica în tratarea cazurilor, chiar și la vârste mai mici de 65 de ani”.
„Cu scenariul pe care îl avem în acest moment, ne putem aștepta la în jur de 10.000 de pacienți infectați cu coronavirus, un 60% asimptomatici sau cu simptome ușoare, să spunem un 20%, 30% care sunt cu simptome moderat-severe, iar o parte sever spre critic. Având în vedere și comorbiditățile, având în vedere evoluția fluxului de concetățeni de-ai noștri care vor să intre în țară, se pot modifica foarte mult ca și număr, dar se pot modifica și ca și simptomatologie – agresivă sau nu – având în vedere bazinul în care se reîntorc acei concentățeni de-ai noștri. Dacă se întorc într-un bazin de persoane vârstnice, mă refer la mediul rural, cu revederea după o perioadă, atunci vom avea și o afectare a celor în vârstă și atunci vom avea și cazurile mai grave”, a mai precizat demnitarul.
Referitor la lipsa de echipamente pe care o acuză tot mai multe spitale din țară, el a explicat: „Țin neapărat să menționez că ar trebui să repete fiecare dintre ei și procedurile, și protocoalele. Să știe ce se poartă în fiecare secție în parte, să știe care sunt secțiile de risc, că este UPU, că este secție de boli infecțioase, că este terapie intensivă, și să avem un necesar calibrat. În ultima perioadă, după cum ați putut vedea și dumneavoastră, ieri a venit un transport din Coreea (n.r. – de Sud), astăzi va veni un transport din Turcia – mă duc să îl vad la Unifarm în jurul orelor 11:00. Încep să apară acele echipamente de protecție pe care le-am distribuit ieri, cele 100.000 de combinezoane, din depozitul IGSU de la Mizil au plecat în toată țara, astăzi urmând să fie gata la toate spitalele. Vin transporturile de mănuși, pe care la fel le vom distribui. Dimineață am luat legătura cu cel care răspunde de medicii de familie din toată țara și, la fel, o să dăm și spre medicii de familie tot ce înseamnă echipamente de protecție, urmând să avem o discuție cu implicarea lor majoră în prima linie, cel puțin pentru persoanele care vor fi tratate la domiciliu”.
Întrebat ce crede despre proiectul de testare eșantion propus de Adrian Streinu-Cercel și ceilalți experți de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, în colaborare cu Primăria Capitalei, Nelu Tătaru a afirmat: „Atât timp cât o fac cu INSP, într-un scop epidemiologic în a vedea sau a prezuma în viitor niște efecte, este o problemă pe care INSP o poate organiza în timpul pandemiei. Ca Minister al Sănătății avem acele testări pe algoritmuri, pe anchete epidemiologice, avem acele categorii pe care le testăm – cei veniți din zone de risc, cei care au avut contact cu cei care sunt confirmați pozitiv, personal medical în contact direct, persoane vârstnice de peste 65 de ani cu comorbidități, cei instituționalizați, cei care prezintă simptome infecțioase acute și respiratorii, la fel, vor fi testați indiferent dacă au venit în contact sau nu cu oamenii din aceste zone. După cum trebuie să ne gândim la toți cei care sunt asimptomatici, în izolare, la un moment dacă prezintă simptome, și aceia vor fi testați. Rămâne, și mă repet, ca și intenție a noastră, să testăm personalul medical din prima linie și cei care vor fi contacți ai acestora, în condițiile în care acest test la cei din prima linie va ieși pozitiv”.
