Fostul premier PSD Viorica Dăncilă susţine că pachetul de măsuri anunţat de premierul Ludovic Orban, după o şedinţă de guvern de 10 ore, este foarte slab, nu are „o viziune clară şi convingătoare”.
Ea dă şi câteva indicaţii, despre ce ar trebui să facă Guvernul.
„Guvernul României trebuie să vină cu un plan concret de măsuri pe termen scurt, mediu şi lung în contextul epidemiei de coronavirus, astfel încât să protejeze sănătatea cetăţenilor şi să ajute economia aflată deja în criză. Până acum au fost doar reacţii la provocări imediate, dar n-a fost expusă o viziune clară şi convingătoare. Avem deocamdată un guvern care acţionează individualist, în loc să analizeze şi să preia idei din surse diverse – de la celelalte partide, de la sindicate, patronate sau bune practici ale altor state.
În acelaşi timp, trebuie spus că România a pierdut timp preţios din momentul în care Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat clar, pe 29 ianuarie, că întreaga lume trebuie să fie în stare de alertă şi să ia măsuri ferme împotriva coronavirusului. De ce a trebuit să treacă o lună şi jumătate pentru mobilizare – şi aceea insuficientă, aşa cum se vede? Ludovic Orban şi PNL erau ocupaţi cu declanşarea anticipatelor şi cu discursuri despre ‘greaua mostenire’, în loc să se ocupe cu achiziţionarea echipamentelor medicale şi a testelor pentru coronavirus sau de măsuri organizatorice de pregătire în judeţe.
Actualii guvernanţi trebuie să dea dovadă de responsabilitate şi să ia măsuri rapide şi curajoase, care să ţină sub control epidemia şi să combată susţinut dificultăţile cu care se confruntă economia.
Trebuie organizată o testare mai amplă a persoanelor suspecte sau aflate în situaţii de risc, trebuie gestionata mai bine carantina, trebuie măsuri şi resurse suplimentare pentru protejarea medicilor şi cadrelor medicale. Pentru cetăţeni trebuie plafonate preţurile alimentelor de bază, îngheţate tarifele la utilităţi, suspendată plata ratelor bancare, prelungit şomajul pentru cei a căror perioada de şomaj se încheie în aceste zile sau săptămâni. E nevoie urgentă de un amplu pachet financiar-fiscal pentru companiile din domeniile cele mai lovite (transporturi, alimentaţie publică, turism, industria auto), dar şi de discuţii la nivelul Uniunii Europene pentru suplimentari de fonduri şi realocari financiare care să ajute la combaterea efectelor economice ale epidemiei de coronavirus.
Trebuie de asemenea creat un grup de lucru format din specialişti, din foşti miniştri pe domeniile importante, din reprezentanţi ai tuturor partidelor parlamentare şi ai partenerilor sociali ai guvernului, astfel încât societatea că întreg să fie implicată în efortul de a depăşi criza. Nu e timpul competiţiei, ci e vremea colaborării în faţa unei provocări cu care România nu s-a mai confruntat de la Revoluţie încoace.
Le solicit guvernanţilor să-i implice în acţiune pe toţi cei dornici să ajute şi să facă echipă cu toţi cei care pot contribui la rezolvarea situaţiei. Dacă nu vor înţelege acest lucru, guvernanţii actuali vor adăuga la criza din sănătate şi la criză economică încă o criză: criză de încredere!”, a scris Dăncilă, pe Facebook.
Guvernul a decis să asigure plata şomajului tehnic în proporţie de 75% din salariul brut, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut, a declarat, joi, prim-ministrul Ludovic Orban.
„O altă măsură foarte importantă pe care am luat-o este aceea de a asigura plata şomajului tehnic, plata angajaţilor care intră în şomaj tehnic din bugetul Ministerului Muncii, prin intermediul ANOFM, prin bugetul de şomaj. Practic, aici am luat această decizie pentru că este clar că foarte multe companii sunt afectate direct sau indirect de epidemie şi multe companii, pentru că li s-au redus veniturile, li s-au redus încasările, cifra de afaceri, nu au veniturile necesare pentru a asigura plata salariilor angajaţilor şi există riscul ca angajaţii să fie trimişi în şomaj, să fie daţi afară utilizându-se cazul de forţă majoră sau să li se suspende contractele de muncă. Decizia este de a plăti din bugetul fondului de şomaj 75% din salariul brut, cât este, practic, indemnizaţia lunară pentru perioada de şomaj tehnic, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut”, a anunţat Orban.
Premierul a explicat că măsură vizează două categorii de angajatori: „Prima categorie de angajatori este aceea care a fost afectată direct de măsuri restrictive care au fost dispuse de autorităţi în situaţia de urgenţă. Dau exemplu hoteluri, restaurante, cafenele, instituţii de spectacole, prin suspendarea activităţii pe perioada situaţiei de urgenţă. Practic, aceşti angajatori, aceste companii sau alte categorii de angajatori, ca urmare a măsurilor restrictive adoptate de autorităţi în baza decretului pentru situaţii de urgenţă, este clar că nu îşi pot plăti angajaţii, pentru că şi-au întrerupt temporar, total sau parţial activitatea. Ca atare, angajaţii acestor companii vor beneficia de plată indemnizaţiei pentru şomajul tehnic de 75%”.
El a adăugat că a doua categorie de companii sunt cele care nu au fost afectate direct de măsuri restrictive dispuse de autorităţi pentru a reduce riscul de răspândire a COVID-19, ci de consecinţe ale epidemiei de coronavirus.
„Pentru a putea beneficia de această plată pentru salariaţii pe care nu îşi mai pot permite să îi plătească ca urmare a afectării activităţii, companiile vor trebui să depună o declaraţie pe proprie răspundere, iar condiţia de acordare este să li se fi redus veniturile, să le fi scăzut cifra de afaceri cu un procent de minim 25%”, a spus prim-ministrul.
Şeful Executivului a explicat că, în situaţia în care Guvernul ar fi susţinut plata salariului într-un anumit procent, s-ar fi instituit obligaţia angajaţilor de a se duce la muncă.
„Dacă am fi ales măsură activa de a susţine plata salariului într-un procent, printr-o măsură activa din bugetul fondului de şomaj, am fi instituit obligaţia acestor angajaţi de a se duce la muncă, de a intra în contact. Or, am considerat că este, pe moment, pentru situaţia de urgenţă, mult mai utilă măsură de a plăti acest şomaj tehnic, neobligandu-i să se ducă la serviciu şi oferindu-le posibilitatea să stea acasă şi să evite contacte sociale care ar fi putut să crească riscul de contaminare”, a menţionat Orban.
