Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut joi un puternic discurs în Parlamentul European în care a cerut crearea unui „plan Marshall pentru redresarea Europei” şi a vorbit despre „redefinirea globalizării”.
„Avem nevoie de un plan Marshall pentru redresarea Europei şi acesta trebuie instituit imediat. Avem un singur instrument în care toate statele membre au încredere, care este deja în vigoare şi poate produce rapid rezultate. Este transparent şi a trecut proba timpului ca instrument pentru coeziune, convergenţă şi investiţii. Acesta este bugetul european. Bugetul european va reprezenta baza redresării.
Şi, din acest motiv, următorul buget pe şapte ani trebuie să fie diferit de ceea ce ne-am imaginat, exact cum a spus Spinelli. Vom utiliza puterea întregului buget european pentru a mobiliza volumul uriaş de investiţii de care avem nevoie pentru a ne reconstrui piaţa unică după epidemia cauzată de coronavirus”, a spus şefa CE.
Ea a lansat şi un avertisment voalat la adresa Chinei, vorbind despre „redefinirea globalizării”. „O economie mai modernă şi mai circulară ne va face mai puţin dependenţi şi ne va spori rezilienta”, a subliniat Leyen.
Discursul integral
Nu am cuvinte care să poată exprima îndeajuns durerea Europei şi a tuturor persoanelor din întreaga lume care suferă.
Ne gândim la toate victimele şi ne rugăm pentru toate familiile îndoliate. Promitem că vom transmite mai departe povestea lor şi că le vom omagia vieţile şi memoria. Şi că vom păstra pururi vie amintirea lor.
Ne vom aduce aminte de Julie, tânăra franţuzoaică ce avea toată viaţa înainte, de Jan, istoricul ceh, care a luptat mereu pentru valorile în care a crezut sau de Gino, medicul italian care, deşi la pensie, a revenit pe baricade pentru a salva viaţa altor oameni. Ne vom aminti de gestul nemaipomenit al lui Suzanne, care a cedat ventilatorul sau unor persoane mai tinere, în Belgia, precum şi de imaginea lui Francis luându-şi rămas bun de la fratele sau printr-o fereastră de spital, în Irlanda.
Ne vom aminti de proaspătă mămica poloneză care nu îşi va vedea copilul crescând şi de tânărul antrenor spaniol de fotbal, care nu îşi va vedea visul înfăptuit.
Nu îi vom uita niciodată.
Mamele, tatii, surorile şi fraţii. Tinerii şi bătrânii din nord sau din sud, din est sau din vest. Prietenii şi colegii, vecinii de lângă noi şi străinii din ţări îndepărtate. Cei care au ceva de spus şi de văzut. Cei pe umărul cărora plângem şi pe a căror iubire ne bizuim. Fiecare dintre aceste zeci de mii de poveşti ne sfâşie inima. Dar ele ne insufla şi mai multă determinare, pentru că Europa să facă tot ce îi stă în putinţă pentru a salva toate vieţile pe care le poate salva.
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Nu putem învinge o pandemie care se răspândeşte cu o asemenea viteză şi care are o asemenea anvergură fără a rămâne fideli adevărului. Adevărul sub toate faţetele sale: despre cifre, ştiinţă, perspective, dar şi despre propriile noastre acţiuni.
Da, este adevărat că nimeni nu era realmente pregătit pentru o asemenea dramă. Este, de asemenea, adevărat că prea mulţi dintre noi nu au fost prezenţi atunci când, la început, Italia a avut nevoie de o mână de ajutor. Şi da, în acest sens, Europa în ansamblul său prezintă cele mai sincere scuze.
Dar scuzele au valoare numai dacă antrenează o reală schimbare a comportamentului.
Tot adevărat este şi faptul că, rapid, cu toţii ne-am dat seama că trebuie să ne protejăm unii pe alţii pentru a ne putea proteja pe noi înşine. Iar adevărul este că Europa a devenit acum centrul viu al solidarităţii mondiale.
Adevărata Europa s-a trezit, Europa care este prezentă pentru fiecare dintre noi, acolo unde este cea mai mare nevoie de ea. Europa în care paramedici din Polonia şi medici din România salvează vieţi în Italia. Europa în care ventilatoarele din Germania sunt vitale în Spania. Europa în care bolnavi din Franţa sunt trataţi în spitale din Cehia şi în care pacienţi din Bergamo sunt transportaţi cu avionul în clinici din Bonn.
Am văzut cum materiale medicale sunt transportate din Lituania către Spania, iar aparate pentru respiraţie artificială ajung din Danemarca în Italia. De fapt, am văzut că fiecare componentă a unui echipament este transportată în orice direcţie în întreaga Europă, de la orice persoană care se poate lipsi de ea către orice persoană care are nevoie de ea.
Acest lucru mă face să fiu mândră că sunt europeană.
Desigur, mai sunt în continuare unii care ne arată cu degetul său ne blamează. Mai sunt şi alţii care preferă să se exprime în limbajul populiştilor mai degrabă decât să prezinte adevăruri nepopulare. Personal, mă împotrivesc unor astfel de atitudini. Împotriviţi-vă şi nu vă sfiiţi să spuneţi adevărul. Aveţi curajul de a susţine Europa. Pentru că această Uniune a noastră ne va ajuta să depăşim această criză.
Dar cât de puternică va fi Uniunea noastră în viitor depinde de cum o vom crea noi astăzi. Şi, ca exemplu de inspiraţie, uitaţi-vă doar la felul în care cetăţenii europeni îşi exprimă solidaritatea, la empatia, la smerenia şi la umanitatea lor.
Le aduc un omagiu tuturor. De la cei care livrează produse până la furnizorii de alimente. De la proprietarii de magazine la persoanele care se ocupă cu ambalatul în uzine şi la cei care aplaudă din balcoane. Întreprinderile îşi schimbă liniile de producţie pentru a fabrica materialele de care avem nevoie cu urgenţă. Aduc un omagiu voluntarilor portughezi care au cusut măşti pentru vecinii lor sau pianistului grec de şapte ani, care a compus un „vals pe timpul izolării” pentru a susţine oamenii în această criză.
Mai presus de toate, le mulţumesc din suflet eroilor noştri: medicilor, asistenţilor medicali şi îngrijitorilor. Chipurile lor sunt vizibil marcate şi sufletele lor sunt grele de imagini tragice. Ei sunt cei care îi ţin de mână pe bolnavi, cu aceeaşi delicateţe şi afecţiune cu care ar face-o familiile lor, care nu pot fi acolo. Ei sunt cei care ne salvează viaţa şi onoarea. Pe ei trebuie să îi protejăm astfel încât să ne protejeze, la rândul lor, pe noi toţi. Şi tocmai acesta este domeniul asupra căruia ne concentrăm acum cu trup şi suflet.
De aceea am creat o rezervă comună de echipamente medicale şi am investit împreună în cercetare pentru vaccinuri. De aceea am organizat achiziţii comune pe piaţa mondială pentru materialele cele mai urgente şi am înfiinţat o echipă cu cei mai buni experţi din toată Europa care fac periodic schimb de cunoştinţe ce pot salva vieţi.
De aceea am renunţat la taxe vamale şi la TVA pe importul de dispozitive medicale din ţări terţe. Şi de aceea, mai devreme luna aceasta am făcut o promisiune simplă, dar importantă: vom utiliza fiecare euro pe care îl avem la dispoziţie – prin orice modalitate posibilă – pentru a salva vieţi şi pentru a proteja mijloacele de trai ale europenilor.
În acest spirit, am propus ca restul bugetului nostru pe anul acesta să fie direcţionat către un instrument de urgenţă.
Astfel, aproape 3 miliarde EUR vor putea fi direcţionate chiar acolo unde este nevoie: pentru noi ventilatoare pulmonare şi echipamente de protecţie, pentru mai multe teste şi o asistentă medicală mai bună acordată persoanelor celor mai vulnerabile, inclusiv celor din taberele de refugiaţi. În acest scop, propunem să se permită utilizarea fiecărui euro disponibil din fondurile structurale şi de investiţii europene pentru combaterea crizei cauzate de coronavirus. Aceasta înseamnă o flexibilitate totală. Fondurile pot fi folosite în alte regiuni, pot fi folosite oriunde sunt necesare cel mai urgent, fără aplicarea de limite legate de cofinanţare, obiective sau plafoane. Prin acest pachet financiar, pe care îl votează astăzi Parlamentul, Europa îşi foloseşte toate resursele pentru a face tot ce îi stă în putinţă.
Acelaşi principiu se aplică şi în ceea ce priveşte protejarea mijloacelor de subzistenţă ale cetăţenilor. Europa a mai trecut prin crize economice, însă niciodată nu am avut o astfel de paralizie economică. Nimeni nu poartă nicio vină şi toată lumea va avea nevoie de sprijin. Avem nevoie de măsuri fără precedent pentru a face acest lucru şi pentru a ne asigura că economia noastră este pregătită să se redreseze cât mai curând.
Şi în acest caz, adevărul este vital. Europa a făcut mai mult în ultimele patru săptămâni decât în primii patru ani ai ultimei crize. Normele noastre privind ajutoarele de stat sunt mai flexibile că niciodată. Numai în ultimele zile, am aprobat mecanisme care vor furniza 1 miliard EUR pentru întreprinderile croate, 1,2 miliarde pentru IMM-urile din Grecia şi 20 de milioane pentru pescarii portughezi. Există multe alte exemple pe care le-aş putea cita, de la Letonia şi Estonia la Belgia sau Suedia.
Pentru prima dată în istorie, am activat flexibilitatea integrală prevăzută în Pactul de stabilitate şi de creştere. Împreună cu măsurile îndrăzneţe luate de Banca Centrală Europeană, acest lucru oferă resurse fiscal-bugetare şi financiare fără precedent. Iar datorită deciziilor luate săptămâna trecută de miniştrii de finanţe din UE, alte 500 de miliarde EUR vor fi disponibile pentru toţi cei care au nevoie de aceste fonduri.
În acest context, invit toate statele membre să utilizeze la maximum SURE – noul instrument propus de Comisie pentru a proteja cetăţenii europeni de riscul de şomaj. Acest instrument va furniza 100 de miliarde EUR pentru a ajuta guvernele să compenseze diferenţa dacă angajatorul dumneavoastră trebuie să vă reducă programul de lucru sau dacă sunteţi lucrător independent şi aveţi nevoie de sprijin.
SURE are o valoare dublă: în primul rând, cei aflaţi în dificultate vor putea să îşi plătească chiria, facturile şi alimentele şi vor contribui, la rândul lor, la viabilitatea altor întreprinderi.
În al doilea rând, acest instrument este definiţia solidarităţii. Statele membre care au posibilitatea vor oferi garanţii, astfel încât alte state membre să îi poată sprijini pe cei care sunt cel mai grav afectaţi în ţările lor. Ca urmare a tuturor acestor acţiuni, răspunsul colectiv al Europei depăşeşte cu mult 3 mii de miliarde EUR. Este răspunsul cel mai impresionant la nivel mondial.
Însă ştim că vom avea nevoie de mai mult. De mult mai mult. Deoarece aceasta va fi o cursă de lungă durată, iar lumea de mâine va arăta foarte diferit de cea de ieri.
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Sunt convinsă că Europa poate modela această nouă lume dacă acţionează împreună şi îşi redescoperă spiritul de pionierat. În acest context, vreau să citez o frază din Manifestul de la Ventotene – scris de doi dintre cei mai mari vizionari ai Italiei şi ai Europei: Ernesto Rossi şi Altiero Spinelli, unul dintre părinţii noştri fondatori. Din închisoarea lor situată pe o insulă îndepărtată, într-un moment de paroxism al războiului, când toată speranţa privind o Europă unită părea pierdută, ne-au lăsat aceste cuvinte pline de încredere:
A sosit momentul în care trebuie să ştim cum să ne debarasăm de vechile poveri, cum să fim pregătiţi pentru noua lume care vine şi care va fi atât de diferită de tot ce ne-am imaginat.
Dragi prieteni, a sosit din nou acest moment. Momentul să dăm la o parte vechile divizări, dispute şi recriminări. Să părăsim poziţiile încrâncenate. Este momentul să fim gata pentru această nouă lume. Să folosim toată puterea spiritului nostru comun şi toată forţa scopului nostru colectiv. Punctul de plecare în acest sens trebuie să fie acela de a face economiile, societăţile şi modul nostru de viaţă mai durabile şi mai reziliente.
Pentru a găsi răspunsurile în această nouă lume va fi nevoie de curaj, de încredere şi de solidaritate. Şi va fi nevoie de investiţii uriaşe pentru a ne relansa economiile.
Avem nevoie de un plan Marshall pentru redresarea Europei şi acesta trebuie instituit imediat.
Avem un singur instrument în care toate statele membre au încredere, care este deja în vigoare şi poate produce rapid rezultate. Este transparent şi a trecut proba timpului ca instrument pentru coeziune, convergenţă şi investiţii. Acesta este bugetul european. Bugetul european va reprezenta baza redresării.
Şi, din acest motiv, următorul buget pe şapte ani trebuie să fie diferit de ceea ce ne-am imaginat, exact cum a spus Spinelli. Vom utiliza puterea întregului buget european pentru a mobiliza volumul uriaş de investiţii de care avem nevoie pentru a ne reconstrui piaţa unică după epidemia cauzată de coronavirus.
Vom acţiona anticipat, astfel încât să finanţăm aceste investiţii în primii ani de redresare, care sunt cruciali. Deoarece criză de acum este diferită de oricare alta prin care am trecut. Criza loveşte grav întreprinderi complet sănătoase deoarece viaţa publică este blocată. Acesta este motivul pentru care vom avea nevoie de soluţii inovatoare şi de o marjă mai mare în CFM, astfel încât să poată fi deblocate investiţii masive. Acest lucru va relansa economiile noastre şi va conduce redresarea noastră către o Europă mai rezilienta, mai verde şi mai digitală.
Astfel, nu doar sprijinim, ci şi remodelăm industriile şi serviciile noastre pentru a răspunde unei noi realităţi. Aceasta va însemna investiţii în tehnologiile şi infrastructurile noastre digitale, precum şi în inovare, cum ar fi imprimarea 3D, pentru a ne ajuta să devenim mai independenţi şi să valorificăm la maximum noile oportunităţi.
Acest lucru înseamnă, de asemenea, o concentrare maximă asupra strategiei noastre de creştere economică prin investiţii în cadrul Pactului verde european. Pe măsură ce redresarea globală prinde viteză, încălzirea globală nu va încetini. Avantajul celui care face prima mutare va valora dublu şi identificarea proiectelor potrivite în care să se investească va fi esenţială. O economie mai modernă şi mai circulară ne va face mai puţin dependenţi şi ne va spori rezilienta.
Acesta este lecţia pe care trebuie să o învăţăm de pe urma acestei crize: investiţiile în renovarea la scară largă, în sursele regenerabile de energie, transporturile nepoluante, producţia alimentară durabilă şi în refacerea naturii vor fi şi mai importante decât înainte.
Aceste investiţii nu sunt benefice doar pentru mediul nostru înconjurător – ci reduc şi dependenta prin scurtarea şi diversificarea lanţurilor de aprovizionare. De asemenea, trebuie să mai ţinem cont şi de alte aspecte. Criza este simetrică, însă redresarea nu va fi simetrică. Virusul nu a fost singurul şoc care să ne fi afectat grav: şi şocul economic va fi resimţit cu violenţă. Unele regiuni se vor redresa, dar pentru altele va fi mai dificil. Prin urmare, coeziunea şi convergenta vor fi mai importante ca niciodată. Piaţa unică şi politica de coeziune sunt cele două fete ale aceleiaşi monede. Trebuie să asigurăm prosperitatea în întreaga UE.
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Aceasta este Europa care cred că poate ieşi din această criză. O Europă care face tot posibilul pentru a proteja vieţile şi mijloacele de subzistenţă. O Europă care este deschisă către lume, dar care poate avea grijă de ea însăşi. O Europă care este mai rezilienta, mai verde şi mai digitală şi care investeşte în viitorul nostru împreună. Aceasta este calea spre redresare.
Va fi o cale lungă şi întreaga lume va căuta să-şi găsească drumul. Această criză ne va redefini probabil politica, geopolitica şi va redefini, probabil, globalizarea însăşi. În această nouă lume, Europa va trebui să rămână unită la bine şi la rău. Privind în jur la Uniunea noastră – şi văzând toată umanitatea şi sinceritatea – ştiu că putem şi ştiu că vom fructifica acest potenţial.
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Se spune că un suflet puternic străluceşte mai tare după fiecare furtună. Dacă rămânem cu toţii uniţi astăzi pentru Europa – cu curaj, încredere şi solidaritate – ştiu că mâine sufletul Europei va străluci mai tare ca oricând.
Trăiască Europa!
