Lumea Justiţiei, publicaţie deţinută de Răzvan Savaliuc, anunţă că judecătoarea Camelia Bogdan se pregăteşte să fie promovată la Curtea Supremă. Bogdan este judecătoarea care i-a dat lui Dan Voiculescu sentinţa de zece ani de închisoare cu executare, fiind apoi atacată violent ani în şir, de trustul de presă al acestuia.
„E vorba de promovare la ICCJ. Anul acesta, mă reabilitez disciplinar – fie de drept, fie după CEDO. Urmează să mă înscriu pentru ICCJ. La anul, fac vechimea. Nu am ascuns intenţiile, dar îmi trebuie 18 ani vechime. S-a modificat limita de vârsta – înainte, era 15 (n.r. ani). Dar până atunci, ne bucurăm de… suspendare!”, a declarat Camelia Bogdan pentru luju.ro.
Camelia Bogdan a fost exclusă de două ori din magistratura, prima dată în 2017 şi a doua oară în 2018. După prima excludere, judecătoarea a câştigat, la Înalta Curte, procesul împotriva CSM şi s-a întors, pentru scurt timp, în sistemul de justiţie. La câteva luni, însă, CSM a decis o nouă excludere a ei din magistratura. Şi această decizie a fost atacată în instanţă de Camelia Bogdan.
Camelia Bogdan este judecătoarea care l-a condamnat definitiv, în august 2014, pe Dan Voiculescu, în Dosarul „ICA”, la 10 ani de închisoare şi a dispus recuperarea a 60 de milioane de euro de către stat, reprezentând valoarea prejudiciului din acest dosar. Dan Voiculescu a ieşit condiţionat din închisoare, după aproape trei ani de detenţie, în iulie 2017, însă cea mai mare parte a prejudiciului din Dosarul „ICA” nu a fost recuperată nici până astăzi.
„Eu am solicitat indisponibilizarea sumelor de bani al căror beneficiar real este domnul Dan Voiculescu, până la concurenţă ordinului de recuperare a produsului infracţiunii ce trebuia adus la bugetul de stat. Constat că nici până acum procurorii DNA nu şi-au dus la îndeplinire obligaţia de a derula o investigaţie pentru a permite funcţionarilor ANAF să identifice toate sumele de bani de care a dispus domnul Dan Voiculescu din fondurile Crescent, deşi, prin decizia 888/8.08 2018, Curtea de Apel Bucureşti a solicitat stabilirea destinaţiei fondurilor şi confiscarea acestora.
Ca să fiu mai explicită, începând cu anul 1990, domnul Dan Voiculescu, având împuternicire pe conturile Crescent, aparţinând fostei Securităţi, a dirijat banii fără ca autorităţile statului român să-l deranjeze preţ de o secundă. Trebuie investigat ce s-a întâmplat cu banii care aparţin poporului român. Procuroruii romani sunt depăşiţi de situaţie, fie din apatie, fie din alte cauze. Din acest motiv, apreciez că statul român trebuie să contracteze specialişti / firme de avocatură, specializaţi în recuperarea produsului infracţiunii. De altfel, în 1990, statul roman a început o astfel de investigaţie, însă autorităţile romane – fosta Banca Română de Comerţ Exterior şi Guvernul României – au împiedicat investigaţia, refuzând să colaboreze.
Istoria dreptului unei ţări trebuie reflectată în mod fidel, faptul ca reprezentanţii statului român nu au avut nicio iniţiativă de a repatria sumele rămase în off-shore-uri în anul 1989 sau de a investiga condiţiile în care s-a produs decesul domnului Marin Ceauşescu (fratele lui Nicolae Ceauşescu, care a murit în 28 decembrie 1989, la Viena), neputând fi trecut cu vederea.
Nu doar în Dosarul „ICA” am văzut transfuzii din contul Crescent, ci şi ulterior am avut convingerea că problema repatrierii fondurilor fostei Securităţi, al cărei continuator în drepturi este SRI, nu va fi pusă niciodată pe tapet, deoarece nu există voinţa politică. În anul 2016, în contextul scandalui Swiss Leaks, am solicitat autorităţilor romane să iniţieze demersurile intrării în posesia conturilor cetăţenilor romani deschise la UBS Geneva, în vederea formulării unor cereri de repatriere întemeiate pe prevederile Art. 57 din Convenţia ONU împotriva corupţiei.
Deşi investigatorul german mi-a confirmat că datele au ajuns la ministrul Justiţiei din acea vreme, Raluca Prună, corespondenta cu dumneaei purtându-se pe adresa de e-mail ce i-a fost alocată de minister, nicio sumă de bani nu a fost recuperată până în prezent. Menţionez însă că există şi mecanisme civile de recuperare a produsului infracţiunii în cauzele cu componenta transnaţionala, şi avocaţi de o înaltă pregătire profesională, este doar nevoie ca ANAF să vrea să aducă banii la bugetul de stat”, a declarat Camelia Bogdan într-un interviu pentru Newsweek România, în 2019.
