Eddan Athir, medic radiolog la Institutul Marius Nasta, a arătat, într-o intervenţie la Ştirile Pro TV, imagini cu plămâni gravi afectaţi de infecţia cu COVID-19. Pacienţii dezvoltă un lichid în plămâni, care poate fi depistat de un computer tomograf şi care se prezintă sub formă de pete albe, pe care medicii le numesc „sticla măcinată”.
Medicul radiolog spune că, în urma unei investigaţii imagistice cu computer tomograf, se poate observa că la nivelul plămânilor unui pacient infectat cu coronavirus apar arii distruse în tot parenchimul pulmonar bilateral, arii cu aspect de sticlă măcinată.
Leziunile provocate de infecţia cu noul virus sunt ireversibile, spun specialiştii, şi sunt cu atât mai grave cât pacienţii au şi alte boli asociate.
“Daca are imunitate puternică, modificări puţine, dacă se suprapune cu alte boli cronice, afectarea este mult mai mare, mai ales la cei cu diabet″, spune medicul Eddan Athir.
Scanările prin tomografie computerizată toracică surprind în proporţie foarte mare formele de boală cu afectare pulmonară, însă până acum nu sunt suficiente studii care să ateste că, pe baza unui CT, se poate pune un diagnostic de infecţie cu coronavirus. Mai mult, atât reprezentanţii Colegiul American de Radiologie, cât şi cei ai Societăţii Europeane de Radiologie, susţin că pentru a diagnostica infecţia este necesar testul PCR.
„Avem pacienţi cu PCR negativ, cu 2 teste negative şi la noi avem aspect tipic imagistic şi al 3 lea, al 4 -lea iese pozitiv la PCR. Avem şi pacienţi care arată normal imagistic vorbind, dar PSR e pozitiv″, spune Dr. Eddan Athir.
Însă o imagine CT le poate arăta doctorilor cât de grav sunt afectaţi plămânii pacientului care suferă de COVID 19. Toţi bolnavii care ajung în Institutul Marius Nasta, sunt supuşi unui computer tomograf, iar acelaşi lucru se va întâmpla şi în Institutul Matei Balş, acolo unde va fi pus în funcţiune un CT mobil cumpărat de primăria sectorului 1.
Adrian Streinu Cercel subliniază faptul că investigaţia CT scurtează semnificativ timpii de aşteptare în ceea ce priveşte stabilirea conduitei terapeutice.
„Acest instrument ne dă încă de la început o idee încotro va merge pacientul dpdv clinic, ceea ce ne scurtează foarte mult timpii de aşteptare din punct de vedere al luării atuitudinii terapeutice”, spune directorul Institutului Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş.
