La cinci luni de la condamnarea medicului Gheorghe Burnei la trei ani de închisoare cu suspendare pentru că ar fi luat mită de 21 de ori de la părinții copiilor operați, Tribunalul București a publicat motivarea deciziei.
Potrivit motivării deciziei de condamnare, document anonimizat publicat pe portalul Institutului Român pentru Informaţii Juridice (ROLII), judecătorul reţine că faptele lui Gheorghe Burnei sunt grave, dar le pune în balanţă cu personalitatea acestuia, una „privită ca un reper în comunitatea medicală”.
”Aceste probe directe sunt confirmate și de rezultatul percheziției domiciliare efectuată în cabinetul comun al cadrelor medicale din cadrul Secției de Ortopedie Pediatrică a Spitalului Marie Sklodowaska Curie, dar și în biroul inculpatului, ocazie cu care au fost identificate și ridicate sumele totale de 3.299 lei, 5015 Euro și 750 USD, defalcate în sume mai mici, cum ar fi 750 USD, 300 lei, 150 Euro, 2000 lei, 600 lei, 1000 lei, 1000 Euro etc. , sume de bani care s-ar fi justificat a fi păstrate, mai degrabă, într-o băcănie, decât în biroul unei medic amenajat în cadrul unei unități medicale din sistemul public de sănătate”, se mai arată în documentul Tribunalului București.
Instanţa reţine că inculpatul are vârsta de 67 ani, căsătorit, este o persoană integrată social şi se află la primul conflict cu legea penală.
„Raportat la circumstanţele cauzei (folosirea funcţiei publice pentru obţinerea de beneficii materiale, în mod repetat, condiţionarea actului medical în cazul unor persoane vulnerabile) instanţa reţine că fapta săvârşită este una gravă, leguitorul stabilind limite cuprinse între 3 şi 10 ani închisoare, concomitent cu interzicerea exercitării unor drepturi”, se arată în documentul citat.
Judecătorul spune despre Gheorghe Burnei că a conceput și perpetuat o practică în rândul pacienților ”cu scopul de a obține avantaje materiale necuvenite de pe urma prestării de servicii medicale”.
”Chiar dacă în anumite cazuri sumele de bani nu au fost remise inculpatului în mod direct, cum ar fi de ex. înmânarea directă a sumelor de bani, ci prin așezarea banilor/plicurilor cu bani pe biroul inculpatului ori introducerea acestora în buzunarul halatului purtat de inculpat, instanța reține că aceasta nu era decât o modalitate de primire a banilor pusă în practică de către inculpat,” se arată în motivarea magistraților.
Cum s-a apărat Gheorghe Burnei
”Instanța constată că în dezbateri apărarea a făcut referire la comportamentul pe care ar fi trebuit să îl adopte inculpatul în astfel de împrejurări, ridicând întrebarea retorică: „care ar fi putut fi comportamentul unui om, unui medic, în momentul în care găsește pe birou un plic ce poate conține bani sau nu, și persoana care se presupune că i l-a oferit nu se mai află în acea încăpere”. Este evident faptul că inculpatul avea posibilitatea de a sesiza organele judiciare în legătură cu săvârșirea faptelor de dare de mită de către beneficiarii actului medical. În acest fel inculpatul ar fi făcut cunoscută în rândul pacienților poziționarea sa în legătură cu actele de primire de mită și ar fi descurajat astfel persoanele care încercau pe viitor să îi creeze avantaje patrimoniale necuvenite, fiind de domeniul evidenței că darea/primirea de bani în astfel de împrejurări constituie un ilicit penal.”
Tribunalul București l-a condamnat pe 16 decembrie la 3 ani de închisoare cu suspendare pe medicul Gheorghe Burnei pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (21 acte materiale).
