73 de judecători de la Înalta Curte au participat la un studiu ştiinţific despre genetică şi nevoia de pregătire a magistraţilor în acest domeniu, potrivit celebrei reviste ştiinţifice „Nature”. Întreaga cercetare a fost finanţată de o fundaţie din Moscova, controlată direct de guvernul Federaţiei Ruse.

În esenţă, era vorba de colectarea de date privind cunoştinţele magistraţilor despre genetică şi a fost folosit un chestionar cu 25 de întrebări-cheie din acest domeniu. Studiul este intitulat „Judecând în era genomică: cunoştinţele genetice, încrederea şi nevoia de instruire a judecătorilor” şi a fost publicat pe site-ul revistei „Nature.”

La realizarea acestuia au participat 283 de persoane, printre care 73 de judecători şi 94 de avocaţi. Restul de 116 persoane au fost studenţi sau persoane care lucrează în alte profesii din afara Dreptului, iar în studiu apar nominalizaţi ca non-avocaţi.

Potrivit sursei citate, studiul a fost realizat de cercetători de la universitatea britanică Goldsmiths şi de la Centrul Internaţional de Cercetare în Dezvoltare Umană al Universităţii din Tomsk (Rusia).

A fost finanţat de Russian Foundation for Basic Research Grant (RFBR), un organism de finanţare a ştiinţei al guvernului rus, creat la 27 aprilie 1992, controlat de guvernul de la Moscova, potrivit site-ului fundaţiei.

rusia iccj
Cei care au realizat studiul precizează că toţi judecătorii de la Înalta Curte din România au fost special recrutaţi pentru aceasta documentare, iar colectarea datelor de la aceştia s-a făcut cu ajutorul a doi membri ai instanţei supreme.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este cea mai înaltă instanţă din România şi are aproximativ 120 de membri, potrivit sursei citate. Participarea la acest studiu a fost de 91%, un număr de 80 de judecători au fost abordaţi, iar 73 dintre aceştia au oferit date complete.

Chestionarele au fost completate online în perioada august 2017 – ianuarie 2018, când în România aveau loc mai multe evenimente cu efect devastator asupra Justiţiei: încercări de emitere a unor ordonanţe de urgenţă, modificări legislative ale Codurilor Penale, schimbarea din funcţie a unor înalţi magistraţi şi dispute dure în Consiliul Superior al Magistraturii.

Concluzia studiului a fost că judecătorii de la Înalta Curte au cunoştinţe generale de genetică mai bune decât celelalte grupuri chestionate, dar cunoştinţele lor erau inegale în funcţie de conceptele genetice diferite.

Altă concluzie, magistraţii sunt în general mai încrezători în cunoştinţele lor decât celelalte două grupuri chestionate – avocaţi şi non-avocati, dar încrederea lor era, totuşi, destul de scăzută. Şi, în final, corelaţia dintre cunoştinţe şi încredere a fost moderată pentru judecători, slabă pentru avocaţi şi neimportantă pentru non-avocati.

Concluzia: În proporţie de 100% judecătorii au fost de acord că noţiuni despre epigenetică ar trebui incluse în trainingul judecătorilor. „Creşterea expertizei genetice a practicanţilor de Drept este un pas important pentru asigurarea unei protecţii legale adecvate privind posibile abuzuri ale datelor genetice”, explică autorii, potrivit „Nature.”

255 Vizualizări

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

2 + 1 =