Salvarea economiei afectate de coronavirus sau rambursarea datoriei față de China? Iată care este dilema recurentă în tot mai multe țări care s-au alăturat giganticului program chinezesc de investiții pentru refacerea celebrului „Drum al mătăsii”. Beijingul se vede asaltat în această perioadă de cereri de amânare a plăților din partea țărilor îndatorate.
Unul dintre cele mai importante proiecte ale președintelui chinez Xi Jinping este pe cale să devină un adevărat cui în talpă pentru Beijing în contextul pandemiei Covid-19. Noile rute de pe ”Drumul mătăsii”, acest imens plan chinezesc de investiții în infrastructura din afara frontierelor Chinei, sunt puse sub semnul întrebării, pe măsură ce țările implicate reclamă dificultățile pe care le întâmpină în crearea unui „plan de salvare” pentru susținerea propriilor economii, cât și pentru rambursarea împrumuturilor masive acordate de guvernul chinez.
Noile rute, ale căror proiecte au fost lansate în 2013 de către Xi Jinping, au determinat China să investească mai mult de 450 miliarde de dolari în aproape 140 țări din Asia, Europa, America de Sud sau Africa. Promisiunea este aceeași: Beijingul împrumută bani partenerilor săi în vederea construirii unei infrastructuri de bază – căi ferate, rute, porturi, fabrici – iar partenerii deschid calea întreprinderilor chineze pentru a intra pe respectivele piețe. Numai că pandemia a eclipsat practic acest proiect.
Problema a început la jumătatea lui aprilie, când Pakistanul a trimis o scrisoare oficială Chinei, în care cere o revizuire a condițiilor de rambursare a tranșei de 100 de milioane de dolari, aferentă lunii mai. Beijingul a asigurat, pe 17 mai, că va face un efort pentru „prietenul său”, Pakistanul, dar este de așteptat ca astfel de solicitări să fie din ce în ce mai frecvente.
„Suntem conștienți de faptul că foarte multe țări vor dori să negocieze termenul de plată, este un proces care va lua mai mult timp”, a declarat pentru Financial Times un analist de la Banca de dezvoltare a Chinei, una dintre instituțiile care supervizează proiectul.
O mare parte dintre aceste cereri provin din țări africane care sunt implicate în uriașul proiect chinezesc, țări cu o putere financiară extrem de redusă, după cum reamintește New York Times într-un articol publicat luni, 18 mai.
Acuzat de către o mare parte din comunitatea internațională pentru lipsă de transparență la începutul pandemiei Covid-19 și simțind presiunile președintelui american Donald Trump care amenință că va reporni conflictul comercial, Xi Jinping nu ar fi avut nevoie și de această problemă.
Niciuna dintre opțiunile care i se oferă regimului chinez nu pare să fie mulțumitoare. Pe de-o parte, nu poate să refuze să acorde facilități de plată partenerilor săi fără să-și deterioreze și mai mult imaginea pe scena internațională. Pe de altă parte, dacă permite prelungirea termenelor de plată sau chiar amânarea datoriilor, prețul pe care China l-ar plăti ar fi mult mai mare.
Este un „exercițiu financiar de echilibristică foarte delicat”, menționează pentru France 24 Mary-Françoise Renard, directoare la Institutul de cercetare a economiei chineze (Idrec). ”China a pus deja în aplicare anul trecut un număr important de măsuri pentru susținerea economiei, iar acum pandemia a forțat țara să cheltuiască și mai mult, ceea ce a afectat masiv bugetul național”, amintește experta.
