Din martie 2019, Franța a adus din Siria 28 de copii ai unor jihadiști francezi, cei mai mulți dintre părinți fiind decedați.
Administrația semi-autonomă kurdă din nord-estul Siriei a cooperat cu autoritățile franceze pentru ca acești copii să poată fi repatriați.
O asociație din Franța ce reunește apropiați ai acestor copii susține că micuții așteaptă de mai bine de doi ani să fie evacuați din aceste tabere.
Asociația cere ca acești copii să fie acompaniați de mamele lor, dacă acestea sunt în viață, ideea fiind susținută și de ONU și de UNICEF.
”Colectivul Familiilor Unite” – așa cum se numește asociația, susține că doar un procent foarte mic de femei și de copii a fost repatriat din cauza unei lipse de implicări a puterilor străine, ”în special a celor din Europa occidentală”.
Națiunile Unite au denunțat de mai multe ori condițiile de trai din aceste tabere. Anul trecut, Comitetul Internațional al Crucii Roșii a calificat situația drept ”apocaliptică” în taberele în care trăiesc acești copii.
În februarie 2019 și președintele american Donald Trump cerea statelor europene să își preia cetățenii deținuți în Siria.
Avocata Marie Dosé apără mai multe dintre aceste familii și cere de mai mulți ani repatrierea copiiilor, împreună cu mamele lor, pe motiv că ”toții copiii sunt marcați de violențele în care au trăit și că ei nu sunt responsabili de nimic”.
Franța cere însă judecarea în Siria a celor aproximativ 150 de adulți, bărbați și femei, pe care îi consideră complici ai grupării Stat Islamic.
Autoritățile kurde susțin că dețin 12.000 de străini, 4.000 de femei și 8.000 de copii în cele trei tabere din nord-estul sirian. Responsabilii kurzi au cerut deseori țărilor din care provin acești străini să își preia cetățenii pe motiv că nu îi poate deține prea mult timp.
Potrivit Centrului de Analiză a Terorismului, 13 jihadiști francezi au evadat din tabăra unde erau ținuți. Printre ei se află și partenera unuia dintre autorii atacurilor teroriste produse în Franța în ianuarie 2015.
În 2019, în una din tabere, Al-Hol au murit peste 500 de persoane dintre care 370 erau copii, după cum susține un responsabil al Crucii Roșii kurde prezent în tabără.
De la destrămarea în 2019 a califatului proclamat de jihadiștii de la Stat Islamic, a început problema comunității internaționale care își pune întrebarea ”în ce condiții pot fi repatriate familiile jihadiștilor capturați ori uciși în Siria ori în Irak”.
Statele Unite se îngrijorau de riscul evadării jihadiștilor pentru a putea comite atentante.
În ianuarie 2020, anchetatori ONU au pledat pentru o repatriere, cel puțin a copiilor aflați în situație precară.
În august 2019 Germania își repatria din Siria primii orfani proveniți din familii de combatanți ai organizației Stat Islamic iar câteva luni mai devreme îi aducea la Berlin pe copilașii combatanților Daech din Irak. S-a implicat și Norvegia, Danemarca și Belgia.
Australia a repatriat de asemenea cetățeni australieni implicați în acțiunile grupării teroriste Stat Islamic.
Londra a exclus orice posibilitate de repatriere și cerea ca acești combatanți să fie judecați acolo unde au făcut crimele.
Președintele Comisiei Naționale consultative pentru Drepturile Omului, o instituție publică fraceză, explică faptul că ”nu ne naștem teroriști. Cea mai bună metodă de a asigura securitatea francezilor este de integra social acești copii”.
La începutul anului trecut, când erau aduși în Franța primii copii de jihadiști, un sondaj Odoxa arăta că aproape 7 din 10 francezi își doresc ca acești micuți să rămână în Irak și Siria.
Ulterior, în aprilie anul trecut, Libération vorbea despre un plan global pentru repatrierea francezilor jihadiști din aceste zone de conflict. Planul a fost ulterior abandonat de Palatul Elysée.
