Avocatul fiscalist Gabriel Biriş a declarat pentru MagnaNews.ro că o majorare a punctului de pensie cu 14%, vehiculată pe surse în acest zile, ar putea duce la downgradarea României, de către agenţiile de rating, la junk. De asemenea, o creştere şi mai mare a punctului de pensii, cu 40%, ar trimite România în faliment.
Care este punctul dv. De vedere faţă de anunţul făcut, deocamdată pe surse, de Realitatea TV, asupra creşterii punctului de pensie cu 14%?
Ne jucăm cu focul. Dacă vă uitaţi în comunicatul Standard & Poor’s, motivarea deciziei de a nu downgrada România şi de a menţine ratingul BBB- cu perspectivă negativă este foarte politică. Are foarte puţine argumente economice şi mai multe argumente politice. Este, practic, un vot de încredere dat de Standard & Poor’s pentru Guvernul Orban.
În textul comunicatului, se spune clar că ei se aşteaptă ca punctul de pensie să nu crească cu mai mult de 10% şi că, în cazul în care lucrurile se vor degrada, îşi vor revizui înainte de termen perspectiva de rating.
Downgradând România la junk.
Ceea ce ar fi un megadezastru. E stop joc.
Ce ar înseamna downgradarea României la junk?
Imposibilitatea finanţării datoriei publice.
De ce?
Pe plan internaţional, există o anumită structură de investiţii pentru fondurile mari, care ţine de investment grade. Ele sunt obligate, mai mult sau mai puţin, să investească diversificat. BBB- înseamnă investment grade (n.r.: junk nu, desigur). În momentul în care nu mai eşti investment grade, eşti junk.
Asistăm acum la un nivel de rating care este „nota 5”. Downgrade înseamnă „nota 4”.
La S&P’s, BB+, cu perspectivă pozitivă e cel mai bun junk posibil.
Da, dar e tot junk. În momentul în care eşti junk, practic, devii interzis pentru fondurile de investiţii serioase, care acceptă să cumpere obligaţiuni la dobânzi rezonabile. Practic, din momentul în care intri în categoria junk, nu te mai adresezi băncilor, te adresezi cămătarilor, ca s-a spunem pe şleau.
Vom ajunge pe mâna marilor cămătari – fondurile de risc mare
La ce fel de cămătari se poate adresa un stat?
Cămătarii instituţionali. Fonduri de risc. Fonduri de risc mare. Nu te mai duci la fonduri de pensii, nu te mai duci la fonduri de investiţii. Costul de finanţare e foarte mare. Nu numai costul e mare, dar şi disponibilitatea unor astfel de fonduri este mult mai mică. Deci, pentru noi downgradarea la ratingul junk este un dezastru.
E posibil să fi făcut o înţelegere: să fi arătat nişte cifre. Am văzut că erau destul de optimişti la exerciţiul bugetar de jumătate de an. Dar dacă nu există o înţelegere orice este peste 10% înseamnă că ne jucăm cu focul.
Să zicem că totuşi nu vom fi downgradaţi la junk şi tot demersul parlamentar al coaliţiei PSD-ALDE-Ro România-UDMR, de mărire a punctului de pensie cu 40%, va continua.
Anul acesta, bugetul de pensii, fără creşterea de 40%, era în jur de 70 de miliarde de lei. O creştere cu 40% înseamnă, în 2021, un plus de 28 de miliarde de lei. Anul acesta, la mijlocul anului, avem 45 de miliarde de lei deficit, adică 145 de miliarde de lei venituri şi 191 de miliarde de lei cheltuieli.
Puţin sub 10 miliarde de euro.
Aceasta înseamnă că, dacă anualizăm, ţinând cont şi de explozia numărului de şomeri, este posibil ca la sfârşitul anului să avem 20 de miliarde de euro.
Deficit bugetar enorm
Deficit. 10% din PIB-ul pe 2019.
Da. Care anul acesta nu va scădea cu 1,9%, cum s-a făcut rectificarea, ci va fi un -6% – -8%. Dacă nu chiar mai mult. 28 de miliarde de lei (n.r.: plusul la pensii, în urma majorării punctului de pensie cu 40%) înseamnă încă peste 5 miliarde de euro. Adică, anul 2021 ar putea să ne găsească într-o situaţie de deficit de vreo 13% – 15% din PIB. Ceea ce evident că va înseamna junk.
Ce poate Cabinetul Orban să facă dacă Parlamentul, folosind pârghia CCR, va obliga Guvernul să majoreze pensiile cu 40%?
Nu are ce să facă. Din momentul acela, singura soluţie pentru rezolvarea problemei este hiperinflaţia.
Emiterea de monedă fără acoperire.
Hiperinflaţia. Cumva. Deprecierea masivă a leului. De la 4,85, cât e acum, ca să ajusteze, probabil că se va duce pe la 7 – 8 lei, oricum nu mai puţin de 6 lei, cu toate consecinţele care derivă din aceasta.
Credeţi că Consiliul de Administraţie al BNR va de acord?
Nu au altă soluţie. Alternativa este incapacitatea de plăţi şi falimentul României. Şi Valentin Lazea, şi Daniel Dăianu au vorbit despre impozit progresiv. Ok, şi dacă mai aduci 1% din PIB… să zicem că-l aduci…
Lupa „marii revoluţii fiscale”
Nu ai rezolvat nimic.
Să nu uităm că, cu cota unică de 16%, noi am avut venituri la buget cu 40% peste cele dinainte de apariţia cotei unice, când era impozit progresiv, până în 2004. Acum au scăzut pentru că Dragnea, când a făcut aşa-zisa „mare revoluţie fiscală”, cu mutarea contribuţiilor de la angajator la angajat, nu a mutat contribuţiile în mod neutru, aşa cum am vrut eu să o fac, pentru un cu totul alt scop.
El a mărit CAS. Ca să fi fost neutru, CAS trebuia să fi fost 21%. PSD la făcut 25%. CASS (contribuţiile la Sănătate) ar fi trebuit să fie 8,8%. Ei l-au făcut 10%. Ca să nu scadă venitul net al românilor, au făcut impozitul pe venit 10%.
Au umblat la o mulţime de şuruburi de reglaj ale fiscalităţii.
Evident, acum, ponderea veniturilor din impozitul pe venit, la bugetul de stat, este prea mică, dar nu din cauza cotei unice, ci din cauza faptului că aceasta a fost făcută prea mică. Te gândeşti că per total e acelaşi lucru.
Nu e acelaşi lucru, pentru că, în momentul în care a mărit CAS cu 20%, PSD a mutat nişte bani din bugetul de stat în bugetul asigurărilor sociale de stat. Vreo 13 miliarde de lei. Odată mutaţi aceşti bani, au ieşit şi au spus: „Uite! Avem bani pentru mărirea pensiilor!”. Practic, au luat banii din buzunarul stâng în buzunarul drept şi au spus că suntem mai bogaţi.
Adică, au luat o lupă şi au pus-o deasupra lucrurilor, mărind dimensiunile lor reale şi au spus: „Uite! Sunt mai mari!”.
Da, şi dacă nu puneau lupa era acelaşi lucru. Chiar dacă noi de mâine nu vom avea 10% impozit pe venit, ci impozit progresiv de la 10% la 40%, cât am putea să luăm? 1% din PIB? Poate. 1,5%, dar în nici un caz mai mult. Noi avem nevoie de 10 ori mai mult.
Inevitabil: consolidarea fiscală
S&P’s ne-a mai cerut un lucru: să facem consolidarea fiscală. Consolidare fiscală nu s-a mai făcut de vreo 11 ani. Dacă nu o facem acum, o vom face după ce se întâmplă nenorocirea.
Revenind: majorarea pensiilor cu 40% este no go.
Este o chestie pe care nu o poate cuprinde mintea mea. Oricâte aş şti că ştiţi că ştiu nu am o soluţie pentru acest deficit suplimentar. Şi nu există o soluţie. Este mult prea mare.
Singura soluţie pentru creşterea pensiilor este să creştem PIB-ul României, să creştem numărul de angajaţi, să începem să facem planul acela de investiţii, adică să dăm drumul la făcut şosele, căi ferate, aceste lucruri.
Trebuie ca, într-un fel sau altul, să ne apucăm de treabă, ca să facem bani, ca să dezvoltăm ţara asta.
Şi încă un lucru extrem de important: educaţia şi în special educaţia timpurie. Noi avem 41% din tinerii de 15 ani analfabeţi funcţionali, adică ştiu să citească, dar nu înţeleg ce citesc. Deci, după ce că sunt puţini, nici măcar aceştia, care vin din spate, nu sunt o soluţie. Vor amplifica problema. Care oricum ar fi fost extrem de dificil de rezolvat începând cu anul când vor veni pensionările „decreţeilor”.
