Doru Stoica, procurorul DIICOT care a clasat acuzaţiile şefilor Jandarmeriei, în Dosarul 10 august, nu a readministrat, în timpul anchetei, mai multe probe strânse de procurorii militari, se arată în ordonanţa de redeschidere semnată de procurorul-şef DIICOT, Giorgiana Hosu.
Şefii Jandarmeriei şi mai mulţi protestatari răniţi nu au mai fost reaudiaţi, în schimb au fost audiaţi angajaţi din Jandarmerie şi câţiva martori, printre care fostul ministru de Interne, Carmen Dan, fostul prefect al Capitalei, Speranţa Cliseru, sau viceprimarul Aurelian Bădulescu.
Cu toate că în ordonanţă se reţine că doar maiorul Laurenţiu Cazan a coordonat acţiunile desfăşurate de către lucrătorii Jandarmeriei, în fapt se constată că, atât din înregistrările video aflate la dosar, cât şi din declaraţiile unora dintre martori, rezultă prezenta la faţa locului şi a foştilor sefil ai Jandarmeriei, Ionuţ Cătălin Sindile şi Sebastian Cucoş.
Potrivit ordonanţei de redeschidere a anchetei, studiată de Ziare.com, cei patru ofiţeri nu au formulat declaraţii în această cauză, prevalându-se de dreptul la tăcere în fata procurorilor militari, care au instrumentat iniţial cazul.
„Ulterior, suspecţii nu au mai fost citaţi la sediul DIICOT în vederea ascultării lor în această calitate. De asemenea, nicio persoană vătămată şi niciun martor (cu excepţia martorilor Dan Carmen Daniela, Cliseru Speranţă, Bădulescu Aurelian, Mastan Alin Ionel) nu a fost citat/citată la sediul DIICOT în vederea reaudierii sau audierii.
Examinând materialul probator administrat în cauză se constată că, deşi urmărirea penală în cauză ar trebui să se facă de către procurorul competent, cu preponderenta administrarea probatoriului s-a realizat în fata procurorilor militari, iar acesta, pe de o parte nu a fost readministrat în fata procurorilor DIICOT şi nu a fost coroborat cu alte probe utile soluţionării cauzei, în considerentele ordonanţei de clasare,” se arată în documentul semnat de Giorgiana Hosu.
Procurorul şef DIICOT arată ca o pondere semnificativă a martorilor audiaţi sunt lucrători ai Jandarmeriei Romane, „aceştia fiind coordonaţi de către cei patru suspecţi, în diferite momente ale zilei de 10 august 2018 şi cu atât mai necesară apare coroborarea acestor declaraţii cu poziţia din conduita coordonatorilor”.
„Cu toate că în ordonanţa se reţine că doar suspectul Cazan Laurenţiu Valentin a coordonat acţiunile desfăşurate de către lucrătorii Jandarmeriei (fila 121 din ordonanţa), în fapt se constată că, atât din înregistrările video aflate la dosar, cât şi din declaraţiile unora dintre martori (vol. 26, filele 15-17, 19-31, 46-55, vol 93, filele 118-131) rezultă prezenta la faţa locului şi a suspecţilor Şindile Ionuţ Cătălin şi Cucoş Gheorghe Sebastian.
Mai mult, deşi la 10 iunie 2020 s-a procedat la vizionarea imaginilor înregistrate pe mediile de stocare a datelor şi s-a constat că un hard disk pus la dispoziţie de Poliţia locală Sector 3 nu poate fi accesat, 3 DVD-uri şi 2 CD-uri reprezentând înregistrări înaintate de B1 TV sunt neînregistrate, un support optic tip CD înregistrat cu nr. 38/ 27 august 2018 nu poate fi accesat întrucât este deteriorat, un suport optic tip CD înregistrat cu nr. 147/15 octombrie 2018 nu poate fi acesat întrucât este deteriorate, nu s-au făcut demersuri pentru obţinerea datelor conţinute de aceste suporturi optice de la sursa iniţială (vol. 6 dosar 2122/D).
Cu toate că suspecţii nu au dat declaraţii, iar percheziţia terminalelor mobile nu a putut fi efectuată, nu au fost solicitate mijloace de probă de natură tehnică, respective, obţinerea datelor de traffic şi de localizare, prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii eletronice pentru a clarifica existenţa comunicărilor între suspecţi,” se arată în ordonanţa citată.
Hosu mai arată că nu trebuie pierdut din vedere că liniile directoare adoptate de OSCE privind adunările publice prevăd că violentele unui grup restrains nu transforma un eveniment paşnic într-un eveniment care nu e paşnic.
„Pe de altă parte, deşi în cuprinsul ordonanţei de clasare perioada analizată faţă de conduită suspecţilor, este cea de după ora 23:08, din cuprinsul plamgerilor, din declaraţiile persoanelor vătămate şi ale martorilor audiaţi în cauză se constată că, începând cu orele 19: 30, dispozitivele de jandarmi amplasate în fata sediului Guvernului României şi în zonele adiacente, au folosit asupra mulţimii gazele iritant- lacrimogene,” mai arăta procurorul-sef DIICOT. Relevante în acest sens sunt mai multe zeci de declaraţii.
Potrivit Giorgianei Hosu, cauză trebuie declinate la Secţia Parchetelor Militare pentru a lămuri toate aspectele cauzei, să fie administrate unitar toate probele petinente, concludente şi utile pentru aflarea adevărului, să fie evitată situaţia adoptării unor soluţii diferite.
„Altfel spus, suspecţii şi făptuitorii jandarmi trebuie să beneficieze de o procedură echitabilă şiş a dispună de aceleaşi mijloace, pentru a-şi susţine interesele procesuale în condiţii de coerentă şi celeritate, efectuarea urmăririi penale de către acelaşi parchet, cel militar, faţă de toţi participanţii fiind de natură să asigure continuitatea anchetei peale, deoarece face posibilă o analiză a tuturor elementelor infracţiunilor săvârşite, aflate în relaţie de interdependentă,” conchide procurorul-sef DIICOT.
