Pe fondul tensiunilor extrem de puternice, președintele Belarusului a luat o decizie radicală: armata a fost plasată în stare de alertă maximă la frontiera de vest a țării! Liderul de la Minsk, considerat ultimul dictator al Europei, se teme de o invazie militară străină, motiv pentru care le-a cerut generalilor să fie atenți la orice mișcare pe graniță.
Cu prilejul unei reuniuni a Consiliului de Securitate din Belarus, Lukașenko (FOTO) a anunțat desfășurarea de trupe suplimentare pe granița de vest. „Slavă Domnului că noi am reacţionat şi am desfăşurat unităţi militare ale armatei la frontiera de vest a republicii şi le-am plasat în stare de alertă maximă!”, a declarat Lukaşenko, citat de agenţia de presă Belta.
Referindu-se la o pretinsă „tensionare a situaţiei” la graniţa de vest, președintele Belarusului a evocat declaraţii făcute de unii lideri occidentali: „Au apărut declaraţii despre Belarus ale reprezentanţilor unor ţări occidentale, inclusiv şefi de stat, care în genere nu ştiu unde se află pe hartă țara noastră”.
În acelaşi timp, Ministerul Apărării de la Minsk a anunţat marţi, 18 august, că mai multe bombardiere au fost mobilizate la patrularea graniţei de vest, ca parte a unor antrenamente de luptă.
Încercând să-şi fidelizeze structurile militarizate, Lukaşenko a acordat marţi medalii unui număr de peste 300 de reprezentanţi ai Ministerului de Interne „pentru servicii ireproşabile”, unii fiind direct implicaţi în represaliile declanşate împotriva manifestanţilor. Cu toate acestea, Ministerul de Interne a recunoscut că „o mică parte” a forţelor Poliţiei a demisionat, pe fondul manifestaţiilor de protest împotriva președintelui. Într-un comunicat al biroului de presă al Ministerului de Interne se face apel la poliţişti să nu-şi abandoneze posturile.
Altfel, prezent duminică, 16 august, la un miting al susținătorilor săi, Aleksandr Lukaşenko i-a îndemnat pe bieloruși să-şi apere ţara de ingerinţele externe. Mesajul a fost transmis după ce Polonia şi statele baltice au propus să medieze conflictul de la Minsk, propunând organizarea „unei mese rotunde de reconciliere naţională”.
