Într-un interviu pentru BBC, Laura Kovesi, procuror-sef european, a vorbit despre combaterea cu succes a criminalității transnaționale, despre activitatea EPPO la aproximativ un an de zile de când și-a preluat mandatul. Jurnalistul britanic a subliniat lipsa de interes a statelor membre de a folosi informațiile generate la nivel european, despre intenția fostului șef DNA de a captura ”marea bestie a Europei”, despre metodele de a colabora cu serviciile secrete, afirmând că importul in Europa a unei astfel de metodă ar face mulți europeni ”nefericiți”. În final, jurnalistul BBC pune sub semnul întrebării colaborarea cu statele membre care nu sunt parte a EPPO, precizând că ” toate cărțile aparțin statelor membre”, însă Kovesi a precizat că lucrurile nu arată așa.

Jurnalistul britanic a întrebat-o pe fosta șefa DNA despre rezultatele obținute într-un an de zile, iar Kovesi a răspuns că are nevoie de procurorii europeni și cei delegați în statele membre pentru a-și exercita funcția.

Stephen Sackur: Ce ați realizat până în prezent?

Laura Kovesi: Am preluat biroul în noiembrie. Pentru a-mi începe activitatea, trebuie să am procurori europeni, acei procurori care lucrează cu mine în Luxemburg și acei procurori delegați care vor lucra în statele lor naționale.

Jurnalistul BBC punctează că după 9 luni de zile, cel mai de temut procuror al Europei are încă atribuții administrative.

Stephen Sackur: Problema este foarte urgentă. Vorbim despre rolul crimei organizate și fraudarea a miliarde de euro din Fondul European Agricol și din Fondul de Coeziune din întreaga Europă, iar după 9 luni, lucrați ca administrator.

Laura Kovesi: Da. Trebuie să construim noul birou, să avem toate reglementările interne, toți procurorii europeni. Este responsabilitatea dintre Comisie, PE, Consiliu și toate autoritățile naționale.

Stephen Sackur: Când ați realizat că o parte a echipei pe care o veți conduce va lucra cu jumătate de normă ?

Laura Kovesi: Posibilitatea procurorului de a lucra este cu jumătate de normă sau cu normă întreagă. Nu-mi pot imagina cum poate lucra un procuror delegat 4h / zi și trebuie să meargă și să continue ca procuror național. De aceea am insistat să am procurori cu normă întreagă

Jurnalistul continuă să sublinieze lipsa de interes a statelor membre de a folosi informațiile generate la nivel european. Procurorul român promite că EPPO va rezolva această problema, având posibilitatea de a realiza investigații.

Stephen Sackur: ”Este clar că unele state membre nu au interes să folosească informațiile obținute de ancheta anticorupție a UE”/ Kovesi: ”EPPO va rezolva această problemă”
Stephen Sackur: Este clar că unele state membre nu sunt serioase să folosească informațiile obținute de ancheta anticorupție a UE. Dacă aruncăm o privire asupra situației actuale, la OLAF, aceastea au lansat 54.000 de dosare care ar trebui să ajungă în instanță. De fapt, doar 300 au ajuns, 1.071 au fost clasificate. Statele membre nu iau în considerare această problemă.

Laura Kovesi: Da. EPPO va rezolva această problemă, dar este important să spunem că OLAF, până acum, a făcut doar investigații administrative. Deci, EPPO poate face investigații. Când vorbim despre acest fenomen, legat de frauda financiară, uneori procurorii nu sunt concentrați în același mod în toate statele membre. EPPO o va schimba.

Întrebată dacă intenționează să captureze marele ”peste”, precum a făcut în România, Kovesi spune că acesta este rolul ei.

Stephen Sackur: Ai obținut slujba datorită istoriei remarcabile din România în timpul pe care l-ai condus în calitate de director anticorupție. Am văzut că ati condus campania împotriva unor politicieni: fostul prim-ministru, Năstase, 14 foști ministri, 43 de parlamentari, 260 de oficiali locali. Vă doriti capturarea ”bestiei” din Europa?

Laura Kovesi: Bineînțeles că voi investiga frauda financiară, oamenii puternici, dar este important să spun că voi fi procuror în 22 de state membre.

Jurnalistul spune că, în ciuda campaniei controversate a României cu privire la lupta corupției, cifrele nu arată același lucru, ba din contra, plasează România pe locul 70, o scădere dramatică în topul percepției corupției, care a ajuns în 2019 la același scor că în 2012, adică mediul de afaceri percepe mai multă corupție în sectorul public decât în urmă cu opt ani.

Stephen Sackur: Ati fost o figură controversată în România. Dacă ne uităm la starea României, când ați fost demisă de guvern, Transparency International a clasat România cu performanțe mai slabe, ocupă locul 70 în lume, în ceea ce privește indicele de corupție, în 2019. A fost a doua țară cea mai coruptă din Europa. În ciuda efortului depus, nu mi se pare o schimbare semnificativă.

Laura Kovesi: Nu este singura responsabilitate a procurorilor, ci și prevenirea, legile bune. Mentalitatea poate contribui la corupție, nu numai la arestare. (…)

Întrebată despre colaborarea cu serviciile secrete, Kovesi spune că aranjamentele dintre cele două părți se limitau la primirea de informații.

Stephen Sackur: Cum iti veti face treaba? Este de remarcat faptul că ați fost pregătita de Serviciul de Informații pentru dosare și Constituția României pune sub semnul întrebarii aceste metode. Regretati?

Laura Kovesi: Nu este vorba despre metode, ci despre aranjamentele de lucru bazate pe legislație. Am primit informații de la serviciile secrete și am deschis dosarele. Investigațiile noastre au fost făcute de procurori și polițiști și serviciile secrete nu au lucrat la aceste cazuri.

Jurnalistul amintește despre declarația lui Călin Popescu Tăriceanu pentru BBC în care preciza că ”sistemul juridic din România nu este independent, iar DNA şi serviciile secrete sunt percepute ca instituţii care nu respectă cadrul legal, sunt corupte ele însele, şi sunt folosite ca pârghii importante în lupta politică din România”

257 Vizualizări

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

2 + 4 =