Sima susţine, într-un şir de relatări despre trecutul său, că analistul Bogdan Chirieac a fost folosit de fostul director al Ericsson România, Toni Petrescu, pentru a livra spăgi politicienilor, în scopul obţinerii de contracte.
„Bogdan Chirieac era supranumit şi ‘Dom’ Profesor-valiză’, pentru că ştia când şi unde să livreze valizele”, afirmă Sima.
„Era noiembrie 2002. Firmele mele de brokeraj, WBS România şi WBS Holding, mergeau unse. Nimerisem prăbuşirea pieţei americane a dot comurilor, acţionarii erau mulţumiţi, câştigurile erau spectaculoase. La acea vreme, nu deţineam majoritatea acţiunilor la firmă pe care o înfiinţasem în British Islands.
Aveam două grupuri de acţionari care se băteau între ei pentru a prelua controlul. Unul de sorginte romano-suedeza, format din manageri ai lui Ericsson România, şi unul format din acţionari occidentali italieni, francezi, belgieni şi americani. Eu, cu cele 30 de procente deţinute, încercam să fac tampon într-un război al lăcomiei.
Acţionarii de la Ericsson aveau alte interese decât cele de a face firma să crească. Încercau să folosească WBS şi mai ales lichidităţile sale pe post de bancă pentru afacerile IT pe care firma suedeză le avea cu statul român, mai ales pentru Afacerea 112, care era la acea vreme singură afacere de peste 100 de milioane de dolari din guvernarea Năstase. Deşi Ericsson România era condusă de un suedez, Thomas Lundin, sforarul-sef era directorul general Toni Petrescu.
Toni Petrescu era un tip care adusese Ericsson în România şi care făcuse deja câteva milioane bune din afacerile cu statul roman. Omul trecuse deja la etapa a doua, nu mai voia să se murdărească în discuţii cu guvernanţii despre spăgi şi modalităţi de a le livra, drept urmare îşi luase un ‘delivery boy’, în persoana lui Bogdan Chirieac, supranumit şi ‘Dom’ Profesor-valiza’ pentru că ştia când şi unde să livreze valizele şi, mai ales, unde să ungă mai mult sau mai puţin, astfel încât contractele cu statul să ajungă la persoanele decidente.
Chirieac şi redacţia ziarului ‘Adevarul’ (o bună parte din ea) practicau şi şantajul cu articole critice sau laudative în funcţie de necesităţi. Aceştia puteau aduce orice ministru sau om de afaceri să intre în sistemul de spăgi şi influenţe. Toni Petrescu se ocupă deja doar de crearea logisticii pentru câştigarea contractelor, partea murdară căzând în sarcina jurnaliştilor de casă”, a scris Sima, pe Facebook.
În 2012, Robert Turcescu a prezentat în emisiunea sa de la B1 TV un set de documente, din care reieşea că Bogdan Chirieac, Thomas Lundin şi Antoniu Petrescu ar fi fost partenerii lui Sima, în WBS Holding Limited, din Insulele Virgine Britanice.
Într-un alt document prezentat de Robert Turcescu în 2014, după tragedia aviatică din Apuseni, numele lui Bogdan Chirieac apare menţionat ca intermediar al diverselor spăgi date de compania suedeză Ericsson, unor oficiali din România, pentru obţinerea preferenţială de contracte publice cu STS, anunţa atunci EVZ.
Documentul reprezintă o declaraţie de martor, dată în faţa justiţiei suedeze, de către Thomas Lundin, fost şef al filialei din România a companiei suedeze Ericsson.
Potrivit documentului, Lundin s-a întâlnit „între cinci şi zece ori” cu Bogdan Chirieac, pentru a discuta „strategia pentru a câştiga contracte”: „Prin plăţi pentru a câştiga contracte – scrie semnatarul mărturiei – se înţelege plăti şi (sau) comisioane date ca mită unor politicieni (…) pentru a obţine contracte pe piaţa românească”.
În noiembrie 2012, Bogdan Chirieac l-a dat în judecată pe Cristian Sima, cerându-i daune morale şi materiale în valoare de 1,5 milioane de dolari. După trei ani, în 2015, Chirieac a pierdut definitiv procesul cu Cristian Sima.
În 2012, într-o declaraţie pentru Adevărul, Chirieac a recunoscut că îl cunoaşte pe Toni Petrescu, cei doi locuind în acelaşi imobil, la doi paşi de Piaţa Aviatorilor, susţinând însă că nu a făcut afaceri cu acesta.
