Rivalitatea dintre Regina Elisabeta a II-a şi Meghan Markle, Ducesă de Sussex, a ajuns la un nou nivel după un studiu comparativ.

Meghan Markle „arată mai de încredere” decât Regina, potrivit autorilor unui nou studiu care examinează modificările portretelor de peste 500 de ani.

Experții de la Universitatea de Cercetare PSL au creat un algoritm care scanează fețele din portrete pictate și fotografii pentru a determina „încrederea” pe baza contracțiilor musculare faciale.

Autorii au folosit instrumentul de credibilitate pentru a descoperi că, pe măsură ce nivelul de trai s-a îmbunătățit începând cu anii 1500, la fel s-a îmbunătățit și încrederea aparentă a subiecților.

Ca parte a procesului de instruire a modelului, cercetătorul a comparat unele chipuri celebre cu portrete antice – inclusiv pe Regină și Meghan Markle cu Elisabeta I.

Meghan Markle a părut de trei ori și jumătate mai de încredere decât Elisabeta I, dar Majestatea Sa Regina a fost doar de o dată și jumătate mai de încredere.

Meghan a apărut de trei ori și jumătate mai de încredere decât Elisabeta I, dar Majestatea Sa Regina a fost de o dată și jumătate mai de încredere, au descoperit autorii

Algoritmul nu evaluează încrederea în sine, ci mai degrabă calitățile și trăsăturile pe care cei din portret au vrut să le prezinte în acea.

Nici cu Megan Markle nu te faci de râs. „Este posibil ca Megan Markle să nu fie o persoană de încredere, dar în medie, apariția ei în portret o face să pară demnă de încredere”, a spus autorul Nicolas Baumard pentru Daily Mail.

„Aceasta este probabil o calitate care este foarte importantă pentru ea, probabil mai mult decât este pentru Regina Elisabeta I, care nu zâmbește în portrete”, a spus el.

Biden, Trump, Obama şi Putin. Cercetătorii au comparat, de asemenea, fotografiile candidaților la președinția SUA, Donald Trump și Joe Biden, constatând că Biden părea cu 300% mai de încredere decât Trump.

Aceștia au găsit un rezultat similar atunci când l-au comparat pe fostul președinte Barak Obama cu președintele rus Vladimir Putin, Obama apărând mai de încredere decât Putin.

Autorii studiului au creat un avatar 3D al unei fețe pentru a antrena algoritmul pe diferite niveluri de încredere în prima etapă.

Această alegere a fost preferată în faţa folosirii oamenilor reali deoarece le-a garantat controlul expresiilor faciale și mușchilor.

Echipa franceză a mai descoperit că între anii 1500 și 2000, portretele conţineau subiecți care arătau din ce în ce mai de încredere cu fiecare an care trecea.

Concluzia se bazează pe modificări ale contracțiilor mușchilor faciali prezentate în portretele pictate în acea perioadă și este legată de îmbunătățirea nivelului de trai.

Algortimul folosit a fost aplicat la 2.277 de selfie-uri distribuite pe rețelele de socializare din 6 orașe în care încrederea și cooperarea fuseseră deja evaluate și au constatat că rezultatele lor sunt adevărate.

Echipa a rulat apoi algoritmul peste 1.962 de portrete engleze de la National Portrait Gallery din Londra, datând din 1506–2016.

Rezultatele obţinute au fost valabile și când au folosit algoritmul pe 4.106 de portrete din Galeria Web de Artă, care acoperă 19 țări din Europa de Vest din 1360–1918.

Creșterea încrederii a fost în special legată de performanța economică, o rată a criminalității mai mică și niveluri mai mari de toleranță în societate, susțin autorii.

„Originile încrederii nu sunt clare, parțial pentru că schimbările în încrederea socială sunt dificil de documentat cantitativ în timp”, a explicat echipa.

Factorii luaţi în calcul
Baumard și colegii săi și-au putut folosi algoritmul pentru a reproduce rezultatele din literatura științifică pe baza unor factori, inclusiv vârsta, sexul și emoțiile afișate.

Despre potențialele influențe asupra creșterii afișărilor de încredere în această perioadă, Baumard a constatat că această schimbare a fost mai puternic asociată cu creșteri ale PIB-ului pe cap de locuitor decât cu schimbărilor instituționale.

„Am testat dacă PIB-ul pe cap de locuitor a fost asociat cu creșterea încrederii în portrete”, a scris echipa, adăugând că există o legătură clară.

Ei au mai descoperit că PIB-ul pe cap de locuitor a reprezentat evoluția încrederii mai bine decât simplul efect al trecerii timpului.

Constatările au fost publicate în revista Nature Communications.

sursa: dailymail.co.uk

140 Vizualizări

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

9 + 6 =