În felul său anglo-saxon, telegrafic, rece, Moody’s face istoricul evenimentelor politice, cu impact economic major, din România, din ultimele zile, apoi atrage atenţia establishmentului de la Bucureşti, în limbaj implicit, asupra chestiunii principale în joc: mărirea punctului de pensie: „Eșecul votului de încredere oferă alinare Guvernului, decizia finală privind creșterea pensiei rămâne esențială”, sintetizează Moody’s.

Adică: „Bine că a rămas în funcţie acest guvern, despre care noi credem că este responsabil şi competent, dar aveţi grijă ce faceţi cu creşterea asta pensiilor!”.

Este probabil doar primul semnal dat de agenţiile de evaluare financiară. Probabil că vor urma Fitch Ratings şi Standard & Poor’s, cu mesaje în aceeaşi notă.

Toate trei au păsuit Cabinetul Orban, atunci când acesta a anunţat o creştere a punctului de pensie cu 10%, apoi au rămas tăcute, atunci când Guvernul a anunţat că măreşte punctul de pensie cu 13,9%.

Evident, în culisele acestor mişcări se află discuţii la nivel de experţi privind sustenabilitatea acestei creşteri. Probabil că motivul pentru care cei trei grei ai evaluării financiare au acceptat argumentele Executivului este pentru că au văzut că, în sfârşit, au un interlocutor cu care vorbesc aceeaşi limbă, la Palatul Victoria, şi că au constatat că argumentele politice pentru care pensiile trebuie totuşi mărite, în pofida faptului că nu este momentul potrivit, sunt valide.

„Valoarea creșterii este esențială pentru perspectivele fiscale pe termen scurt și mediu ale României, în timp ce creșterea de 14% ar presupune un cost integral, pentru 2021, de 10,5 miliarde de lei (aproximativ 1% din PIB), o creștere de 40% ar tripla aproape suma respectivă, la 30 de miliarde de lei (2,7% din PIB)”, spune Moddy”s.

Şi nu numai atât. Avertismentul direct este aici: „O creștere cu 40% a punctului de pensie ar exercita o presiune mai scăzută asupra profilului de credit al României. Dificultatea de a inversa o astfel de creștere și dimensiunea ajustării fiscale necesare pentru a compensa impactul bugetar al acesteia ar avea consecințe macroeconomice de lungă durată”.

În rest, ce ar mai fi de spus? Tot comunicatul agenţiei de evaluare financiară este încă o probă că occidentalii ştiu la picătură ce se întâmplă în România.

În amănunt, cu nuanţe, subtilităţi şi înţelegerea aprofundată a cauzelor şi efectelor. Nu se pricep ei, occidentalii, prea bine la înţelegerea lumii islamice, dar ceea ce se întâmplă în Europa interpretează corect.

Mai jos, comunicatul integral Moody’s:

Guvernul României
Eșecul votului de încredere oferă alinare Guvernului, decizia finală privind creșterea pensiei rămâne esențială

Pe 31 augut, lipsa cvorumului din Parlamentul României (rating negativ Baa3) a dus la eșecul votului de neîncredere al PSD (partidul social-democrat) împotriva guvernului minorității liberale, condus de Ludovic Orban (PNL).

Prezența a cel puțin 233 de deputați a fost necesară pentru ca votul să aibă loc. Cu toate acestea, doar 226 de parlamentari au fost prezenți, deoarece parlamentarii mai multor partide, inclusiv cei care susțin Guvernul (PNL), au refuzat să participe.

download comunicatul Moody’s în format PDF

Unii membri ai PSD au lipsit și ei, ceea ce a dus la eșecul inițiativei. Eșecul votului de neîncredere oferă alinare Guvernului, pe fondul pandemiei de coronavirus. Acesta vine într-un moment de incertitudine crescută în România, cu un calendar electoral aglomerat și o decizie mult așteptată, cu privire la creșterea pensiilor.

Fostul guvern PSD a votat o creștere cu 40% a punctului de pensie, care urma să aibă loc la 1 septembrie 2020. Cu toate acestea, pe fondul deteriorării structurale a valorilor fiscale, guvernul minoritar condus de centrişti (PNL) a anunțat în august 2020 că creșterea ar fi limitată la 14%.

Valoarea creșterii este esențială pentru perspectivele fiscale pe termen scurt și mediu ale României, în timp ce creșterea de 14% ar presupune un cost integral, pentru 2021, de 10,5 miliarde de lei (aproximativ 1% din PIB), o creștere de 40% ar tripla aproape suma respectivă , la 30 de miliarde de lei (2,7% din PIB).

Opoziția condusă de PSD a fost foarte critică, cu privire la propunerea Guvernului, și caută modalități de a o schimba. Actualul guvern consideră că Legea pensiilor publice din anul 2019 îi permite să schimbe valoarea creșterii, având în vedere circumstanțele economice nefavorabile.

Procesul și calendarul, cu privire la modul și momentul în care va fi luată decizia finală, rămân neclare, una dintre opțiuni fiind faptul că problema va fi sesizată la Curtea Constituțională. Retroactivitatea, cu privire la o creștere a pensiei deja implementată, este de asemenea neclară.

O creștere cu 40% a punctului de pensie ar exercita o presiune mai scăzută asupra profilului de credit al României. Dificultatea de a inversa o astfel de creștere și dimensiunea ajustării fiscale necesare pentru a compensa impactul bugetar al acesteia ar avea consecințe macroeconomice de lungă durată.

România se confruntă deja cu presiuni bugetare considerabile, rezultate din îmbătrânirea populației și ieșirile nete de migrație. Potrivit proiecțiilor raportului Comisiei Europene, privind îmbătrânirea din 2018, populația României în vârstă de 65 de ani sau peste va crește brusc la 34,7%, în 2030, de la 26,3%, în 2016, în timp ce populația sa se așteaptă să scadă de la 19,7 milioane la 18 milioane, în aceeași perioadă.

187 Vizualizări

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

9 + 3 =