Lumea în care trăim depinde de nişte pieţe, care depind de factori endogeni şi exogeni. Un factor exogen major s-a manifestat extrem de dur anul acesta, probabil cel mai dur din istoria omenirii: pandemia de coronavirus.
Această pandemia, în perioada care urmează, va genera o criză mult mai dură decât cea al cărei debut a fost în august 2007, care s-a numit criza subprimelor şi care a dus la criza globală din anii 2008 – 2010.
Anul viitor, toţi factorii de intrare ai crizei post-coronacriză vor genera o fluctuaţie a preţului petrolului în zona de jos a graficului tipic, între 30-35 de dolari şi 50 de dolari, prevesteşte Claudiu Cazacu, de la XTB România.
„În perspectivă medie și îndepărtată, depășirea încetinirii induse de pandemie și oprirea sau amânarea unor investiții anul acesta ar putea readuce pe creștere cotațiile. Deși zona 30-35 de dolari pe baril nu pare de neatins pentru Brent în primă fază, repere de peste 50 de dolari sunt în sfera posibilităților pentru anul viitor”, spune Cazacu.
„Pe termen foarte scurt”, explică expertul, „este de urmărit evoluția uraganului Sally, care a închis anumite capacități de procesare în zona de sud a SUA”. În perioada următoare însă piața e în căutarea unui echilibru, după utilizarea unor cantități tranzacționate anterior, în timpul prețurilor reduse. Presiuni descendente pot apărea, mai ales dacă entuziasmul general al investitorilor, care a purtat și bursele la niveluri record, se temperează.
MagnaNews.ro ştie că un alt factor de input este faptul că, în această perioadă, pe oceanele lumii se plimbă petroliere pline cu ţiţei stocat de marile puteri, pe care acestea nu le-au putut vinde în coronacriză, când cantităţile de carburanţi consumate au scăzut dramatic. Ne aşteptăm ca în perioada următoare China, care este probabil cel mai mare autor de astfel de stocaje, să joace preţul petrolului din aruncarea de cantităţi de astfel de ţiţei în piaţă.
XTB mai afirmă că, „în partea favorabilă cotațiilor, revenirea economiei chineze (esențială pentru echilibrul pieței de energie) a surprins favorabil”. Datele arată o recuperare a consumului privat, care a trecut în august pe plus, față de anul trecut, pentru prima oară după luni de scădere adâncă, iar importurile de petrol și produse derivate au atins niveluri record, în primele şapte luni. În plus, volumele de transport internațional de mărfuri au revenit la câteva procente distanță de reperele din ianuarie-februarie.
Mai jos, analiza XTB România, integral:
Claudiu Cazacu, XTB România: 2020, un an de mari încercări pentru piața petrolului
Pentru a înțelege încotro se îndreaptă prețul petrolului în a doua parte a anuluim dar și pe termen mediu și lung, Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și companie de investiții listată pe Bursa de la Varșovia, a pregătit o analiză comprehensivă.
Anul acesta a fost unul de mari încercări pentru participanții la piața petrolului. Scăderi dramatice ale prețului, de peste 75% pentru Brent (tranzacționat mai ales la Londra) și mergând chiar până la prețuri negative pentru WTI (în SUA) s-au întâmplat în condițiile unei acumulări nesustenabile de stocuri în timpul închiderii activității din primăvară. Revenirea a fost spectaculoasă: de la un minim de 16 dolari pe baril, Brent a mers peste 46 de dolari (recent nivelul său fiind în jur de 41) iar WTI de la -40 (!) la 43 de dolari pe baril, miercuri (ora 16) atingând 40 de dolari. Față de ”aventura” din prima parte a anului, vara a fost relativ liniștită, cu fluctuații de sub 10 dolari pentru fiecare baril.
Ce ne așteaptă, însă, în lunile următoare? Este limpede că, la nivel global, economia reală a suferit deformări profunde ale modului de operare, iar sectoare puternic consumatoare de petrol, între care transportul, în special cel aerian, sunt departe de nivelurile anterioare. De altfel OPEC a revizuit așteptările pentru cererea de anul acesta, vorbind de o scădere de 9.5 mil. de barili pe zi față de anul 2019, la 90.2 mil de barili pe zi. Frânarea activității în foarte multe centre urbane și limitarea mobilității discreționare e în continuare un factor relevant. Pe de altă parte, o scădere de aprox. 10% a cererii este totuși mai redusă față de scenariile mult mai pesimiste din primăvară, iar datele săptămânale ale API (American Petroleum Institute) au arătat o reducere neașteptată a stocurilor, cu 9.5 mil. de barili, însemnând o șansă de echilibrare fie și în parte a pieței, dacă tendința va continua.
În partea favorabilă cotațiilor, revenirea economiei chineze (esențială pentru echilibrul pieței de energie) a surprins favorabil: datele arată o recuperare a consumului privat, care a trecut în august pe plus față de 2019, pentru prima oară după luni de scădere adâncă, iar importurile de petrol și produse derivate au atins niveluri record în primele 7 luni. În plus, volumele de transport internațional de mărfuri au revenit la câteva procente distanță de reperele din ianuarie-februarie.
Pe termen foarte scurt este de urmărit evoluția uraganului Sally, care a închis anumite capacități de procesare în zona de sud a SUA. În perioada următoare, însă, piața e în căutarea unui echilibru. După utilizarea unor cantități tranzacționate anterior, în timpul prețurilor reduse, iar presiuni descendente pot apărea, mai ales dacă entuziasmul general al investitorilor, care a purtat și bursele la niveluri record, se temperează. În perspectivă medie și îndepărtată, depășirea încetinirii induse de pandemie și oprirea sau amânarea unor investiții anul acesta ar putea readuce pe creștere cotațiile. Deși zona 30-35 de dolari pe baril nu pare de neatins pentru Brent în primă fază, repere de peste 50 de dolari sunt în sfera posibilităților pentru anul viitor.
Piața gazelor naturale a avut parte de propria ei călătorie cu peripeții în ultimii ani: trendul descendent a indus o ieftinire remarcabilă pe bursa din SUA, de la aproape 5 dolari pe 1 milion BTU (MMBtu, sau aprox 28.26 metri cubi) în noiembrie 2018 la 1.52 dolari în iunie anul acesta. Investițiile în câmpuri petroliere de șist în SUA au avut ca efect secundar și sporirea cantităților de gaze naturale obținute, ducând la un dezechilibru al pieței. Gazele naturale sunt folosite la încălzire, în industrie și chimie, sau la producerea energiei electrice. Astfel, iarna cu temperaturi în medie peste cele normale a însemnat astfel și o reducere a cererii. Lunile de vară au readus apetitul pentru gazul natural, ca sursă de energie inclusiv pentru aerul condiționat, generând o apreciere de peste 70% de la minimele din iunie până la vârful din august (2.74 dolari). Miercuri, la ora 17, cotația se afla la 2.29 dolari. Deși perspectiva pe termen scurt nu este prea încurajatoare, dincolo de efectele temporare ale opririi producției sub influența uraganelor, merită reținut că, în funcție de temperaturile din această iarnă, episoade de frig brusc pot stimula rapid apetitul pentru acest combustibil.
Pe termen lung, de ordinul anilor, gazul natural poate juca un rol important, mai ales în condițiile creșterii nevoii de echilibrare a producției de energie electrică de origine regenerabilă. O viziune favorabilă a oferit de altfel și Warren Buffett, indirect, prin achiziția de 4 mld de dolari (10 mld inclusiv datoriile) a activelor de transport și depozitare de gaze naturale ale Dominion Energy, în iulie.
