Polonia și Ungaria nu au înregistrat nici un progres în respectarea statului de drept, așa că rămân în continuare cu perspectiva aplicării articolului 7 din Carta Uniunii, care le-ar arunca în afara centrului de decizie al UE.
Constatarea a făcut-o președinția germană a Consiliului, într-un moment în care de respectarea statului de drept ar putea depinde fondurile europene de de relansare economică.
La Budapesta și Varșovia iritarea e în creștere, iar cele două amenință cu veto-ul în Consiliu.
Iritarea Ungariei și Poloniei este din ce în ce mai mare, în condițiile în care Parlamentul european cere apăsat că fondurile europene pentru reconstrucția economică post covid să fie condiționate de sănătatea statului de drept. Și Bruxelles-ul dă semne din ce în ce mai clare că sfidarea cu care e tratat la Budapesta și Varșovia nu face decât să agraveze situația, potrivit TVR. Cele două țări au intrat și în vizorul președinției germane a Consiliului.
„Pe baza rapoartelor extinse ale Comisiei despre situaţia din Ungaria şi Polonia a trebuit să constatăm faptul că nu sunt îndeplinite condiţiile de a încheia procedura de activare a articolului 7. De aceea, procedura trebuie să continue”, a declarat Michael Roth, ministrul german al afacerilor europene.
Procedura de activare a articolului 7 din Tratat, care poate duce la suspendarea dreptului de vot în consiliu pentru tara sancționată, a fost declanșată împotriva Poloniei în 2017 de către Comisia europeană.
În cazul Ungariei, Parlamentul european a fost cel care a votat în 2018 pentru sancționarea în acest fel pentru derapajele administrației lui Viktor Orban.
