Cea mai îndepărtată regiune a Sistemului Solar, o sferă de obiecte cosmice îngheţate şi întunecate aflată dincolo de orbita planetei Neptun, este relativ prea aglomerată. Toate obiectele aflate acolo, dincolo de marginile nebuloasei de praf şi gaze cosmice din care s-au format planetele, nu corespund niciunui model teoretic care explică formarea Sistemului Solar.
Doi cercetători de la Universitatea Harvard propun o nouă ipoteză care să explice acest mister: Soarele a făcut parte dintr-un sistem stelar binar, iar steaua sa geamănă, după o perioadă în care a rămas alături de Soare şi au adunat împreună obiecte cosmice pe care le-au întâlnit în spaţiul interstelar, s-a desprins şi a pornit apoi spre alt loc din galaxie, transmite Live Science, preluată de Agerpres.
În prezent, nu putem vedea această stea geamănă, sau dacă o vedem nu ştim că este vorba despre ea. Cele două stele au înconjurat Calea Lactee de peste zece ori de când s-au despărţit şi s-ar putea afla în regiuni galactice complet diferite. Influenţa pe care ar fi avut-o însă această stea asupra Sistemului Solar ar putea fi redescoperită în cadrul Norului Oort – misterioasa sferă formată din comete şi asteroizi de la graniţa Sistemului Solar.
Norul Oort este un loc bizar, prin comparaţie cu restul Sistemului Solar. Spre deosebire de planetele şi asteroizii care populează interiorul Sistemului Solar, aliniate într-un disc plat în jurul Soarelui, Norul Oort iese din acest plan, formând o sferă în jurul Soarelui şi a Sistemului Solar intern.
Prin comparaţie cu planetele, la obiectele din Norul Oort ajunge foarte puţin din gravitaţia solară şi ele pot fi relativ uşor smulse de pe orbite, ajungând în spaţiul interstelar. Cele mai îndepărtate obiecte din Norul Oort au legături gravitaţionale extrem de slabe cu Soarele, fiind aflate la distanţe de peste 100.000 de ori mai mari faţă de Soare decât este Pământul.
