În prima sa conferinţă de presă ca preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan a anunţat o reorganizare din temelii a instituţiei, în urma căreia de la 1 decembrie vor fi concediaţi 86 de angajaţi, iar în CJ vor mai lucra doar 88.

Noul preşedinte a afirmat că multe persoane plătite de CJ efectiv nu aveau obiectul muncii, dar primeau lefuri mari, fondurile de salarizare cumulând 270.000 de euro lunar, ba şi bonusuri de până la 50%, pentru participarea în număr mare la proiecte europene cu mize mici.

„La Consiliul Judeţean trebuie să facem din mers două lucruri: pe de o parte o schimbare de curs, o nouă orientare care să însemne reorganizarea activităţii instituţiei, aşa încât să economisim banii bihorenilor, stoparea rispiei şi orientarea CJ spre bihoreni, în paralel cu încercarea de a face tot ce ţine de noi pentru dezvoltarea economică a judeţului şi creşterea nivelului de trăi al bihorenilor”, a spus noul preşedinte al CJ Bihor, Ilie Bolojan.

Consecvent celor anunţate încă din campania electorală, când a comparat CJ cu o maşînă care consumă mult şi numai pentru propriile necesităţi, Bolojan a afirmat că „suntem nevoiţi să reorganizăm instituţia” şi „să depolitizăm activitatea CJ”.

Concret, Bolojan a spus că în prima şedinţă a CJ, după alegerile din 27 septembrie, care va avea loc joia această, va supune votului (şi având în vedere că grupul PNL deţine majoritatea simplă necesară, proiectul va fi şi votat) reducerea organigramei aparatului propriu al instituţiei.

Asta înseamnă „reducerea personalului de la 174 de posturi (n.r. – efectiv ocupate din cele 195 existente în organigramă), aşa încât din 1 decembrie ne propunem să rămânem cu 88 de angajaţi”.

Bolojan le-a spus jurnaliştilor că a făcut o analiză cantitativă a muncii personalului CJ şi „am constatat câteva chestiuni care nu pot fi contestate”, prima fiind faptul că „în aproape toate compartimentele schema de personal era supraîncărcată”, iar o alta că „sunt structuri întregi fără obiect de activitate”, dând ca exemplu structura care, scriptic, se ocupă de gestionarea ariilor protejate, în condiţiile în care „de peste doi ani gestionarea acestora o face o autoritate a statului, iar angajaţii structurii aveau în realitate alte însărcinări”.

Noul preşedinte al CJ Bihor a spus că, în unele cazuri, oamenii nici nu au spaţiu corespunzător în birouri, fiind prea mulţi.

Bolojan a arătat că a găsit un adevărat CJ paralel, adică „o direcţie de turism vizavi de teatru (n.r. – Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică)”, dar şi o alta vizavi de Primărie (n.r. – Agenţia pentru Managementul Destinaţiei), ironizând că „de aceea nu s-au terminat lucrările în Piaţa Ferdinand la timp, că erau cozi de turiști”, de care se ocupau aceste structuri.

Pe de altă parte, Bolojan a spus că a identificat şi „direcţii care au fost scoase din aparatul propriu al CJ, pentru a li se pierde urma”.

Noul preşedinte al CJ a devenit primul care a făcut publice cheltuielile de salarizare a personalului instituţiei, arătând că lunar acestea se ridică la 270.000 de euro, în condiţiile în care multe persoane plătite de CJ efectiv nu aveau obiectul muncii.

Bolojan a dezvăluit că mulţi angajaţi au fost implicaţi şi în proiecte cu fonduri nerambursabile, dar cu mize şi valori mici, în timp ce echipele de proiect erau supranumerare, astfel că participanţii au încasat, pe lângă salarii, şi bonusuri de până la 50% (în timp ce la Primăria Oradea, spre comparaţie, limita maximă a fost de 30%, dar pentru proiecte într-adevăr importante şi cu echipe reduse că efective.

Declaraţiile lui Ilie Bolojan, de la minutul 20.

123 Vizualizări

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

9 + 9 =