Curtea Constituţională va dezbate pe 9 decembrie sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis în legătură legea pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic 407/2006. Actul normativ prevede că permisul de vânătoare poate fi obţinut după şase luni de stagiatură şi nu după un an de stagiatură cum era prevăzut până acum. Şeful statului arată că Senatul a respins proiectul de lege, însă Camera Deputaţilor l-a adoptat decizional într-o formă în care a eliminat toate prevederile iniţiatorilor propunerii legislative.
„În data de 10 iunie 2020, Senatul, în calitate de primă Cameră competentă, a respins propunerea legislativă care, potrivit expunerii de motive a iniţiatorilor, viza procedura de obţinere a despăgubirilor, în cazul prejudiciilor produse culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, precum şi modalitatea folosirii pe timp de noapte a mijloacelor de vizualizare moderne pentru vânarea speciilor mistreţ, şacal şi vulpe. Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, a eliminat toate dispoziţiile introduse de iniţiatori. Mai mult, a operat modificări ce se îndepărtează de la obiectul avut în vedere de aceştia, modificând durata stagiului pentru dobândirea permisului permanent de vânătoare şi introducând un nou mijloc de practicare a vânătorii, şi anume cu păsări de pradă”, conform sesizării depuse de preşedintele Iohannis la CCR.
Şeful statului precizează că „analizând parcursul legislativ al legii criticate şi comparând formele acesteia din momentul iniţierii şi de la momentul adoptării, apreciem că legea dedusă controlului este semnificativ modificată de către Camera decizională faţă de forma iniţiatorului şi a primei Camere sesizate. Drept urmare, textele noi adoptate de Camera Deputaţilor nu au făcut obiectul iniţiativei legislative, iar prima Cameră sesizată nu a avut ocazia să le analizeze, să le dezbată şi să hotărască asupra lor”.
Klaus Iohannis mai argumentează că proiectul de lege adoptat de Parlament nu respectă dispoziţiile Legii 24/2000, pentru că reglementările nou introduse arată că practicarea vânătorii cu păsări de pradă este autorizată, însă, conform dispoziţiilor în vigoare, practicarea vânătorii cu păsări de pradă constituie infracţiune de braconaj.
„Astfel, în cazul intrării în vigoare a legii deduse controlului de constituţionalitate, în acelaşi act normativ se vor afla două dispoziţii contradictorii, aspect ce conduce la imposibilitatea aplicării legii, cu privire la modalitatea de practicare a vânătorii cu păsări de pradă”, precizează Iohannis.
El face referire şi la o sintagmă a legii „păsări de pradă” şi spune că noua normă şi anume practicarea vânătorii cu păsări de pradă are un conţinut neclar şi contravine unor prevederi constituţionale.
„Mai mult, în lipsa definiţiei sintagmei «păsări de pradă», precum şi a modalităţii de desfăşurare a vânătorii cu păsări de pradă, apreciem că norma nou introdusă are un conţinut neclar, aspect ce contravine prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, care consacră principiul legalităţii, în componenta sa privind calitatea normei juridice, deoarece generează imprevizibilitate şi neclaritate prin utilizarea unei sintagme cu o largă semnificaţie, fără a o explicita. Potrivit art. 48 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, «Dacă în cuprinsul unui articol se utilizează un termen sau o expresie care are în contextul actului normativ un alt înţeles decât cel obişnuit, înţelesul specific al acesteia trebuie definit în cadrul unui alineat subsecvent»”, mai argumentează şeful statului.
Camera Deputaţilor a adoptat pe 6 octombrie, decizional, proiectul de lege prin care permisul de vânătoare poate fi obţinut după şase luni de stagiatură şi nu după un an de stagiatură cum era prevăzut până acum.
Astfel, potrivit unui amendament al grupului parlamentar al PSD, permisul de vânătoare poate fi obţinut dacă persoana a efectuat „şase luni de stagiatură sub îndrumarea organizaţiei vânătoreşti care gestionează cel puţin un fond cinegetic, la care solicită să fie înscris, cu excepţia absolvenţilor de învăţământ superior cu profil cinegetic”.
Legea în vigoare prevede o perioadă de un an de stagiatură „sub îndrumarea organizaţiei vânătoreşti care gestionează cel puţin un fond cinegetic, la care solicită să fie înscris, cu excepţia absolvenţilor de învăţământ superior cu profil cinegetic”.
Alte condiţii pe care un solicitant trebuie să le îndeplinească, cumulativ, la data susţinerii examenului, pentru a dobândi permis de vânătoare permanent şi care rămân în vigoare în continuare sunt:
„- vârsta minimă de 18 ani;
– să fi luat parte la minimum o instruire practică într-un poligon de tir privind portul şi folosirea armelor şi muniţiilor de vânătoare;
– să fi fost declarat admis la examenul organizat pentru obţinerea permisului de vânătoare permanent, susţinut în faţa unei comisii, constituită din reprezentanţi ai autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare, ai asociaţiilor, uniunilor sau federaţiilor reprezentative la nivel naţional şi internaţional şi ai instituţiilor de învăţământ superior de stat;
– în ultimii 5 ani să nu fi săvârşit fapte care sunt încadrate ca infracţiuni de prezenta lege;
– să fie apt din punct de vedere fizic şi psihologic, la data examenului, pentru a deţine şi folosi armă letală”.
Conform unui alt amendament al PSD vânătoarea este practicată „cu păsări de pradă”.
Deputaţii au eliminat un articol din lege care prevedea că: „despăgubirile pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic se suportă după cum urmează: a) pentru pagubele produse în fondurile cinegetice şi în intravilan – de gestionarul faunei cinegetice de pe cuprinsul fondurilor cinegetice în cauză; b) pentru pagubele produse în ariile naturale protejate, neincluse în fonduri cinegetice sau în care vânătoarea nu este admisă – de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, din bugetul Fondului pentru Mediu”.
