„Am găsit mii de copii gata să fie adoptaţi, ascunşi însă în sistem, pentru bani ori din incompentență”. Este afirmaţia dură făcută de preşedintele Autorităţii pentru Protecţia Copilului.
Potrivit acestuia, mulţi dintre ei aveau un diagnostic grav, însă doar pe hârtie, în realitate fiind perfect sănătoşi. În ancheta de amploare s-au revizuit mii de dosare, iar acum aproape 8.000 de fetiţe şi băieţi pot ajunge într-o familie, informează Ştirile Pro TV.
Maria Coman, mamă adoptivă: „Dacă îţi doreşti un copil cu părinţi intelectuali, să fie blond cu ochi albaştri, să fie perfect sănătos, să aibă maximum doi ani, sistemul nu ţi-l găseşte. Dacă criteriile tale nu sunt atât de restrictive, potrivirea se face imediat”.
Maria şi Ştefan au adoptat un băieţel de 7 ani, de etnie romă, din Botoşani. Mai au acasă doi copii biologici, însă doreau să salveze un suflet. Au depus dosarul de adopţie în decembrie anul trecut, iar în această vară şi-au luat copilul acasă. Se putea întâmpla şi mai repede dacă datele acestuia erau întocmite corect. Deşi în dosar copilul suferea de ADHD, în realitate nu avea mari probleme.
Ştefan Coman, tată adoptiv: „Credem că am intrat în potrivire cu el din cauza distanţei, că am făcut 8 ore până acolo, vârsta şi acel diagnostic care s-a dovenit să nu fie adevărat. Are semne, dar nu e ceea ce scria în analizele medicale”.
Cei de la Autoritatea pentru Protecţia Copilului au descoperit, în doar câteva luni, cum, de pildă, la Direcţia pentru Protecţia Copilului Sibiu, angajaţii au încercat să reintegreze minorii în familii care îi abuzau. În altă parte a ţării, directorii scriau că unii dintre copii sunt grav bolnavi, pentru a primi bani de la stat şi pentru a ţine astfel departe posibilele familii interesate de ei. Cei care mai fac asta pe viitor fi amendaţi cu zeci de mii de lei şi vor răspunde penal.
Daca an de an vorbim despre aproximativ 3.500 de copii pregătiţi să fie adoptaţi, după reviziuirea celor 26.000 de dosare, Direcţia pentru Protecţia Copilului a descoperit cum diferite conduceri de direcţii ori manageri de caz ţineau efectiv ascunşi copiii în sistem. Aşa că, dacă în luna iunie 2020, aveam 3.900 de copii pentru adopţii, acum avem aproape 8.000 de copii. Însă cum a fost posibil aşa ceva?
Maria Madalina Turza, preşedinte ANDPDCA: „Nu ştiu câţi dintre directorii acestor direcţii au avut curiozitatea să se uite personal în dosarele acestor copii. Vă doriţi să aveţi un copil cu handicap sau fără handicap? Ce aţi răspunde? Ceea ce i se prezintă familiei ca tipologie de opţiune normal că te îndreaptă spre opţiuni mici şi inexistente în sistem, atât timp cât tu faci să-i scoţi pe copii bolnavi şi cu handicap, pentru că au un buget mare în spate”.
Dacă anul trecut, în ţara noastră s-au adoptat 1.264 de copii, iar 55 în străinătate, anul acesta numărul adopţiilor abia a depăşit 700, iar dincolo de graniţe, doar 15 copii au fost primiţi în noile lor familii. Scăderea a fost cauzată şi de regulile impuse de pandemie.
Pentru a uşura procesul, s-a schimbat şi registrul naţional de adopţii. Practic, în profilul copiilor nu va mai apărea o descriere tehnică bazată pe un consult făcut în urmă cu mulţi ani, care sperie potenţialii părinţi. Cei interesaţi vor avea acces la date actualizate.
Iar dacă legea blocată în Parlament de doi ani ar fi adoptată în Senat, ar dispărea şi multe acte din dosarele copiilor. De pildă, nu ar mai fi nevoie de semnăturile rudelor până la gradul 5, pentru a începe procesul de adopţie, iar posibilii părinţi care aşteaptă cu anii pe liste ar avea un certificat valabil cinci ani, nu doar doi ani, cum se întâmplă în prezent.
