Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, vineri, la videoconferinţa „Charlemagne Prize Europa Summit”, că, în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19, este nevoie de unitatea statelor membre ale Uniunii Europene, consens şi depăşirea discrepanţelor.

„Criza generată de pandemia de COVID-19 ne-a adus în faţa unei situaţii excepţionale şi a evidenţiat o serie de vulnerabilităţi de ordin sanitar, social şi economic. Este cel mai bun exemplu al faptului că oricând ne putem confrunta cu situaţii imprevizibile, bulversante, care pun la încercare până şi construcţia europeană şi modul de funcţionare a Uniunii Europene. Are capacitatea Uniunea de a răspunde eficient provocărilor? Acţionăm împreună mai bine decât individual, ca state membre, pentru a corecta discrepanţele de dezvoltare dintre noi, menţinând, în acelaşi timp, diversitatea şi bogăţia societăţilor noastre? Din perspectiva României, susţin fără ezitare o abordare pro-europeană şi un răspuns pozitiv la aceste întrebări”, a afirmat Iohannis.

El a susţinut că, în cei 70 de ani care au trecut de la Declaraţia lui Robert Schuman, Uniunea Europeană a dovedit „de multe ori” că este şi rămâne un proiect „solid” şi „durabil”.

„Perioada pe care o traversăm necesită mai mult ca niciodată unitatea statelor membre, consensul şi depăşirea discrepanţelor la nivel european. Astfel, putem consolida proiectul european şi asigura ca cetăţenii europeni să trăiască în prosperitate şi siguranţă, să continue să beneficieze de realizările Uniunii Europene”, a transmis şeful statului.

În opinia sa, noile realităţi ale contextului european şi global necesită un proces „amplu” de reflecţie legat de rolul UE, care trebuie să aibă în vedere inclusiv lecţiile învăţate din gestionarea crizei sanitare curente.

„Pentru România, aderarea la Uniunea Europeană ne-a demonstrat puterea transformatoare a acesteia. A fost un pas istoric care ne-a permis să lucrăm împreună pentru a reduce disparităţile dintre statele membre, dar şi din interiorul societăţilor noastre. Progresele realizate de România, în plan economic şi social, al construcţiei democratice, reprezintă dovada clară în acest sens. Pentru noi, proiectul european este un proiect de societate, care a susţinut şi potenţat procesele noastre de modernizare pe toate palierele. La rândul nostru, aducem o contribuţie importantă construcţiei europene. Susţinerea pentru proiectul european, evitarea diviziunilor, abordarea inclusivă în procesul decizional comunitar reprezintă o dimensiune intrinsecă a profilului României la nivelul Uniunii”, a spus Iohannis.

El a menţionat că viziunea privind viitorul construcţiei europene trebuie să pornească de la ideea de unitate, solidaritate şi coeziune, pe baza valorilor şi principiilor democratice care stau la baza UE.

Şeful statului a afirmat că România a dovedit că este „un partener de încredere” în contextul actualei crize sanitare, amintind că echipe de medici şi asistenţi s-au deplasat în Italia şi Republica Moldova pentru a sprijini eforturile de combatere a epidemiei. El a arătat că România, ca şi Germania, este unul dintre statele membre care au gestionat constituirea unei rezerve strategice de echipamente medicale pentru întreaga UE.

Preşedintele Iohannis a spus că statele membre UE trebuie să reflecteze în această etapă la câteva aspecte: pandemia şi efectele sale, evoluţia tehnologică, gestionarea schimbărilor climatice.

„Actuala criză trebuie văzută ca o oportunitate. O oportunitate de a găsi, de comun acord, instrumente pentru a răspunde problemelor curente şi provocărilor viitoare. O oportunitate de a corecta lacunele dintr-o serie de domenii, pentru a fi cu un pas în faţa unor noi crize”, a afirmat şeful statului.

El a subliniat că este nevoie de consolidarea sistemului sanitar în Uniunea Europeană, de investiţii în cercetare-inovare; de asigurarea unei creşteri economice robuste, în paralel cu un nivel sustenabil al datoriilor bugetare; de crearea unor sisteme de securitate socială pentru a proteja categoriile sociale cele mai vulnerabile; de sporirea securităţii cibernetice şi evaluarea riscurilor inteligenţei artificiale; de combaterea efectelor schimbărilor climatice; de consolidarea rolului organizaţiei ca actor global.

„Depăşirea crizei sanitare va trebui să însemne, în acelaşi timp, depăşirea consecinţelor, pe termen mediu sau lung, de natură economică şi socială”, a menţionat Klaus Iohannis.

Şeful statului a punctat, totodată, că acordul politic de la Consiliul European din luna iulie cu privire la punerea în aplicare a unui plan european de redresare economică constituie un „reper istoric remarcabil”.

„Consecinţele pandemiei au afectat şi vor afecta statele membre în mod asimetric. Pentru a evita reluarea şi chiar potenţarea discrepanţelor dintre state, este nevoie ca măsurile şi deciziile de la nivel european să fie subsumate, permanent, principiilor de convergenţă şi solidaritate. În acelaşi timp, trebuie să ne adaptăm la progresul tehnologic”, a susţinut preşedintele Iohannis.

Potrivit şefului statului, în actualul context marcat de provocări multiple, de la declinul multilateralismului, la valul de instabilitate politică şi conflicte în vecinătatea sa, UE trebuie să îşi consolideze rolul de actor global puternic.

„Modelul Uniunii Europene, istoricul său democratic, standardele înalte în multiple domenii şi contribuţiile financiare şi materiale substanţiale la acţiunea organizaţiilor internaţionale confirmă faptul că putem avea un rol de lider la nivel internaţional, prin care putem să influenţăm substanţial reforma şi revitalizarea sistemului multilateral. Măsurile în plan intern trebuie să fie sprijinite de o acţiune externă orientată simultan spre două direcţii. Pe de o parte, trebuie să avem în vedere reducerea dependenţei de actori globali care nu împărtăşesc aceleaşi valori. Pe de altă parte, se impune consolidarea relaţiilor în interiorul Uniunii Europene şi al NATO, precum şi cu actori din afara acestora care au obiective compatibile cu ale noastre”, a declarat Klaus Iohannis.

El a completat că parteneriatul transatlantic este „fundamental”, iar consolidarea relaţiilor cu alţi actori globali este „vitală”.

„Modalitatea prin care Uniunea va sprijini statele din vecinătatea imediată în a limita efectele negative ale pandemiei generate de COVID-19 va avea un impact puternic asupra modului în care aceste state şi cetăţenii lor se raportează la Europa. România a pledat şi acţionat pentru solidaritate, în acest sens fiind ilustrativ sprijinul oferit statelor vecine din Balcanii de Vest şi din Parteneriatul Estic, precum Republica Moldova şi Ucraina”, a indicat preşedintele.

Şeful statului a mai evidenţiat că, la nivel statal, trebuie să investit în rezilienţa instituţiilor statelor membre ale UE, a economiei şi a societăţii, astfel încât acestea să poată „rezista” şi „depăşi” şocurile în domeniul economic, social sau al sănătăţii.

„Trebuie să avem în vedere faptul că o rezilienţă sporită implică şi capacitatea de combatere a dezinformării şi a acţiunilor ostile de tip hibrid, care s-au multiplicat îngrijorător de la debutul acestei crize”, a mai transmis preşedintele Iohannis.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.