Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP), din care a făcut parte actualul procuror general, Gabriela Scutea, și în care este membru procurorul Alexandra Lăncrănjan, îl acuză pe ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, că nu a făcut nimic, pentru ca probe esențiale din dosarele marilor corupți să nu fie excluse, ca urmare a deciziei din iunie a Curții Constituționale.
Este vorba despre probele obținute în urma unor mandate de siguranță națională.
AMASP arată că i-a trimis ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, un proiect de reglementare a unei proceduri de contestare a acestor măsuri, de către persoanele interesate, ceea ce ar fi dus la salvarea respectivelor probe administrate deja în dosarele penale, dar acesta „a ales să ignore cu desăvârșire propunerile”.
„Prin decizia nr. 55/2020 Curtea Constituțională a României a stabilit că utilizarea în procesul penal a înregistrărilor efectuate că urmare a punerii în executare a mandatelor de siguranță națională naște probleme de neconstituționalitate deoarece aceste măsuri nu pot fi contestate de către persoanele interesate.
Anterior, Curtea Constituțională a României a stabilit că există probleme de constituționalitate în ceea ce privește mandatele de supraveghere tehnică și obținerea datelor financiare atunci când acestea se întâmplă să vizeze și persoane care nu au calitatea de parte în procesul penal, întrucât nu pot contesta măsurile.
Efectul direct și imediat al acestei decizii a fost imposibilitatea utilizării interceptărilor efectuate în baza mandatelor de siguranță națională deși, deși acestea sunt întotdeauna autorizate de un judecător din cadrul ICCJ și, de multe ori până acum, s-au dovedit indispensabile soluționării cauzelor penale.
Fiind vorba de aspecte procedurale, soluția pe care executivul și legislativul puteau și trebuiau să o adopte era reglementarea unei proceduri de contestare a acestor măsuri de către persoanele interesate, ceea ce ar fi condus la salvarea respectivelor probe administrate deja în dosarele penale.
În spiritul cooperării loiale la dată de 11.07.2020 Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) a înaintat Ministerului Justiției mai multe propuneri de lege ferenda având că scop punerea în acord a dispozițiilor procesual penale cu deciziile Curții Constituționale, subliniind urgență și necesitatea acestor modificări.
În ceea ce privește utilizarea înregistrărilor obținute în baza legii nr. 51/1991, am propus modificarea Codului de procedura penală prin introducerea unei proceduri de contestare a inregistarilor la judecătorul competent să le emită, în această cauza judecătorul din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție precum și desecretizarea actelor ce au stat la baza autorizării interceptărilor.
Această opțiune de contestare la instanța competență să emită mandatele era singură viabilă având în vedere regulile privind competență funcțională și materială a autorităților judiciare.
Cu toate că avea la dispoziție propunerile de lege ferenda transmise de AMASP și personal cu studii juridice care putea să evalueze eventualele probleme de drept procesual penal, ministrul Cătălin Predoiu a ales să inițieze un proiect de modificare legislativă care viza în mod greșit legea nr. 51/1990 și nu Codul de procedura penală. Inițiativa ministrului stabilea o procedura de contestare a înregistrărilor la judecătorul de camera preliminară, necompetent în aceste cazuri. În plus, din punct de vedere al normelor de redactare, propunerea legislativă era incompletă, nu acoperea toate situațiile existente în practică.
În plus, ministrul justiției a ales să ignore cu desăvârșire propunerile formulate de AMASP, transmițând în august 2020 un răspuns oficial în care, practic, susține că modificările nu sunt necesare, statuand contra-factual că ‘fiind vorba de o decizie interpretative (a C.C.R, n. red.) nu se impune o intervenție legislativă asupra Codului de procedura penală’.
Aceste aspecte referitoare la calitatea propunerii ministrului Cătălin Predoiu au fost constatate în avizul negativ primit de la Consiliul legislativ, în care sunt precizate în mod clar aspectele subliniate și de AMASP, respectiv faptul că modificarea legislativă trebuie să privească Codul de procedura penală și nu legea nr. 51/1990, că este necesară stabilirea întregii proceduri de contestare, iar verificarea mandatelor de siguranță națională trebuie efectuată de judecătorul competent să le emită din cadrul ICCJ.
De la momentul pronunțării deciziei Curții Constituționale, din mai multe dosare penale aflate pe rolul instanțelor au fost excluse toate înregistrările efectuate în baza mandatelor de siguranță națională, acest aspect ducând, în anumite cauze, la imposibilitatea tragerii la răspundere penală a persoanelor care au comis infracțiuni și dispunerea soluțiilor de achitare doar datorită lipsei de procedura pentru menținerea înregistrărilor.
În acest context, subliniind importantă și urgență găsirii unei soluții legislative apte să conducă la o bună înfăptuire a justiției prin tragerea la răspundere penală a persoanelor care au comis infracțiuni, dar și oferirii unor garanții necesare tuturor persoanelor care participa la procesul penal, AMASP solicită grupurilor parlamentare să analizeze propunerile de lege ferenda întocmite de asociație și să inițieze o propunere legislativă de modificare punctuală a dispozițiilor Codului de procedura penală.
Pentru a facilita acest demers AMASP va transmite fiecărui grup parlamentar propunerea de lege ferenda și își exprimă disponibilitatea de a purta un dialog profesional constructiv în vederea identificării celei mai bune soluții legislative și procedurale”, se arată în comunicatul AMASP.
