CCR a explicat de ce a luat decizia de respingere a sesizărilor privind numirea lui Florin Iordache la șefia Consiliului Legislativ. CCR susține că „nu are competența de a verifica îndeplinirea condiției subiective, referitoare la buna reputație profesională”.
„Curtea a reținut, în esență, că Hotărârile Parlamentului României nr. 29/2020 și nr.30/2020 au fost adoptate cu respectarea art.76 alin.(2) din Constituție și a practicii unitare în materie a Curții Constituționale, respectiv cu votul majorității parlamentarilor prezenți (simplă).
Față de criticile de neconstituționalitate aduse Hotărârii Parlamentului României nr. 29/2020, Curtea a stabilit, în conformitate cu jurisprudența, să constate că nu are competența de a verifica îndeplinirea condiției subiective, referitoare la buna reputație profesională, această competență exclusivă și discreționară revenind autorității publice care deține competența de numire în funcție.
Totodată, Curtea a reținut că procedura de numire a președintelui Consiliului Legislativ cunoaște doar două etape: data adoptării hotărârii de numire și data depunerii jurământului în fața președinților celor două Camere.
Prin urmare, orice incompatibilitate a persoanei numite în funcția menționată trebuie să înceteze la momentul depunerii jurământului, dată care semnifică preluarea funcției și a atribuțiilor aferente acesteia”, anunță CCR.
Pe 22 octombrie, liberalii au depus sesizarea de neconstituționalitate referitoare la hotărârea Parlamentului, privind numirea deputatului PSD Florin Iordache în funcția de președinte al Consiliului Legislativ.
În sesizarea semnată de liderul deputaților PNL, Florin Roman, se arată că hotărârea Parlamentului încalcă principiul legalității, prevăzut de Constituție.
Liberalii susțineau că, potrivit Legii 73/1993, președintele Consiliului Legislativ și președinții de secții se numesc prin votul majorității senatorilor și deputaților, reuniți în ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului, pe baza a trei propuneri ale Birourilor permanente, pentru fiecare funcție, cu avizul Comisiilor juridice reunite. Ei menționau că, pentru numirea lui Florin Iordache, s-au înregistrat 185 de voturi, în timp ce legea prevede 234.
Totodată, potrivit PNL, hotărârea Parlamentului este neconstituțională, deoarece Florin Iordache nu îndeplinește condiția privind buna reputație profesională și morală prevăzută de Legea 73/1993, în condițiile în care a promovat, în calitate de ministru al Justiției în Guvernul Grindeanu, OUG 13/2017 și proiectul privind amnistia și grațierea.
„Conduita publică din anul 2017 a domnului Florin Iordache a generat revolta publică incompatibilă cu dispoziția legală, care solicită candidatului la funcția de președinte al Consiliului Legislativ o bună reputație morală”, se preciza în sesizarea de neconstituționalitate.
Liberalii au invocat în sesizare și încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, în raport cu dispozițiile art. 20 alin. (2) din Legea 73/1993, deoarece la dosarul de candidatură nu a fost depus un document care să ateste că Florin Iordache a renunțat la calitatea de membru al PSD.
Pe 23 octombrie, președintele Uniunii Salvați România, Dan Barna, a anunțat că Grupul parlamentar USR a sesizat separat de PNL Curtea Constituțională, pentru invalidarea numirii lui Florin Iordache în fruntea Consiliul Legislativ, dar și cu privire la Hotărârea Parlamentului 30 /2020, privind numirea lui George Edward Dircă, în funcția de președinte al Secției de evidență oficială a legislației și documentare a Consiliului.
