Autostrada Ploiești-Comarnic-Brașov ar trebui să-i scape pe șoferi de orele petrecute în coloană pe DN1. Deocamdată se lucrează doar pe ciotul dintre Râșnov și Cristian, care însă nu rezolvă mare lucru.
Proiectele cu impact, precum Centura Comarnic și secțiunea până la Râșnov, nu merg însă la fel de bine. De exemplu, licitația pentru Centura Comarnic este suspendată, tocmai pentru că documentația este deficitară.
Șefii de la Drumuri spun că s-a creat însă un grup de lucru care „analizează adaptarea soluțiilor tehnice la condițiile din teren și la cele din acordul de mediu”. Licitațiile lansate pe baza unor documentații cu lacune majore nu fac decât să întârzie realizarea unor proiecte îndelung așteptate de șoferi.
Centura Comarnic, parte din autostrada de pe Valea Prahovei, este aproape de un eșec răsunător, spun cei de la Asociația Pro Infrastructură. Licitația lansată în august, pentru construirea a 5 kilometri de șosea rapidă, este suspendată din cauza numeroaselor cereri de clarificare depuse de constructorii interesați de proiect.
Ionuț Ciurea, de la Asociația Pro Infrastructura, spune, conform Digi24, că există „probleme cu studiile geotehnice, care, din ce am văzut noi, din răspunsurile la clarificări, sunt doar trei foraje, la adâncimi de 6,10 și 20 de metri. Cum o să fundăm noi toate viaductele care or să treacă de-o parte și de alta a râului? Nu trebuie să fii super inginer ca să-ți dai seama că e prea puțin”.
Iar problemele identificate nu se opresc aici.
Ionuț Ciurea, Asociația Pro Infrastructura: Al doilea lucru este faptul că autostrada „croșetează” prin râu. Apele Române nu știu dacă o să dea în veci aviz pentru așa ceva. Constructorii interesați atrag atenția și că exproprierile sunt realizate doar pe jumătate, lucru recunoscut de Compania de Drumuri.
De asemenea, spun drumarii interesați de realizarea proiectului, lucrările din studiul de fezabilitate din 2006 nu sunt corelate cu cele din acordul de mediu, revizuit ultima oară în 2014.
Membrii societății civile care urmăresc evoluția marilor proiecte de infrastructură din România atrag atenția că cele 89 de clarificări cerute de constructori arată că documentația are lipsuri grave și că riscăm să ajungem în aceeași situație ca în 2015, când o licitație similară a fost anulată din lipsă de ofertanți.
