Solstiţiul de iarnă 2020, ce marchează începutul iernii astronomice, are loc la 21 decembrie. Acest eveniment este dublat în 2020 de un fenomen astronomic spectaculos: „Marea Conjuncție” a planetelor Jupiter și Saturn, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Google marchează acest dublu eveniment astronomic printr-un „doodle” special: „Sărbătorim iarna 2020 și Marea Conjuncție!” – este explicația graficii speciale a motorului de căutare.

Dacă iarna calendaristică sosește la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de momentul solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

21 decembrie este cea mai scurtă zi a anului 2020, iar de acum, timp de trei luni, până la echinocțiul de primăvară, durata de lumină începe să crească treptat, până ce va deveni egală cu noaptea.

Solstiţiul de iarnă este unul dintre cele patru mari momente astronomice ale anului, alături de echinocţiul de primăvară, cel de toamnă şi solstiţiul de vară.

Dacă ar fi să puteți obseva cerul doar o noapte, în 2020, alegeți noaptea de 21 decembrie! Acesta este sfatul pe care îl dau specialiștii de la Observatorul Astronomic București.

Aceasta pentru că e cea mai lungă noapte a anului coincide și cu un fenomen astronomic care se întâmplă destul de rar, cunoscut sub numele de „marea conjuncție”: cele mai mari planete din sistemul solar, Jupiter și Saturn, se vor afla aparent foarte aproape una de cealaltă, atât de aproape, încât vor părea un astru dublu.

S-a spus că aceasta ar fi de fapt explicația pentru „Steaua Magilor”. Dar explicaţia aceasta este eronată, pentru că la naşterea lui Iisus, conform astronomilor, Jupiter şi Saturn nu erau în conjuncţie.

Cele două planete nu au mai fost atât de aproape și de luminoase, așa cum vor fi la 21 decembrie, de 800 de ani. La solstițiul de iarnă din 21 decembrie, Jupiter și Saturn vor părea, văzute de pe Pământ, ca o singură stea strălucitoare, pentru că orbitele lor, de 12 și respectiv 29 de ani, ale celor două planete, se aliniază.

Cele două planete se văd deja în aceeași zonă de cer, încă din luna iulie. Se vor afla în aceeași constelație și, pentru că se mișcă în sistemul noatru solar, se vor mișca printre stele, apropiindu-se una de alta.

Apropierea minimă și rară (se va mai întâmpla abia în 2080), se va petrece în ultimele două săptămâni ale lunii decembrie, momentul cel mai bun fiind în seara de 21 decembrie. Atunci, în jurul orei 18:00, se vor vedea înspre sud-vest, nu foarte sus pe cer.

Cele două planete aproape că nu se vor putea distinge una față de cealaltă, iar prin telescop se vor putea vedea în același câmp și inelele lui Saturn, și benzile de nori ale lui Jupiter, împreună cu sistemele de sateliți ai planetelor, arată Observatorul Astronomic.

Momentul solstițiului de iarnă 2020 în România va fi astăzi, 21 decembrie, la două minute după prânz, adică la ora 12:02.

„Solstiţiu” înseamnă „soare nemişcat” şi marchează prima zi a iernii astronomice, în emisfera nordică, cea mai scurtă zi şi cea mai lungă noapte a anului în emisfera nordică. Acest eveniment astronomic este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a țării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont.

În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București).

Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice. În ziua în care are loc solstiţiul de iarnă în emisfera nordică, în emisfera sudică se află în desfăşurare solstiţiul de vară.

Solstiţiul de iarnă se produce când înălţimea Soarelui deasupra orizontului şi intervalul diurn sunt minime (la sud de cercul polar de sud, Soarele nu răsare şi se află la unghiul maxim sub orizont). Este ziua anului în care lumina zilei are cea mai scurtă durată în emisfera nordică şi cea mai lungă durată în cea sudică.

Axa polilor Pământului este înclinată cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′. La momentul solstițiului de iarnă, Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de Ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor, arată Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here