Alegătorii români votează duminică, în scrutinul legislativ, la care liberalii proeuropeni, aflaţi la guvernare, sunt daţi favoriţi, în pofida unei gestionări criticate a epidemiei de COVID-19 şi a unei crize economice, ce ameninţă să se prelungească, notează AFP, conform Agerpres.
Într-o regiune în care populiştii şi suveraniştii câştigă teren, prim-ministrul Ludovic Orban, care conduce de un an un guvern de centru-dreapta minoritar, îşi afişează ataşamentul faţă de valorile europene şi promite reforme pentru modernizarea ţării, una din cele mai sărace din Europa.
Formaţiunea sa, PNL, este creditată cu 28% din intenţiile de vot, înaintea social-democraţilor din PSD, cu 23%, şi a reformiştilor din tânăra formaţiune de centru-dreapta, USR-PLUS, cu 18%, conform unui recent sondaj IMAS.
Dacă rata de absenteism se anunţă ridicată, de peste 60%, nu este doar din cauza pandemiei, subliniază analiştii.
‘Mulţi români sunt demotivaţi, pentru că sunt de părere că toate partidele sunt la fel, o opinie întemeiată mai ales pe numărul mare de traseişti, printre candidaţii’ principalelor două forţe politice, a explicat Liliana Popescu, profesor la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din Bucureşti.
Potrivit France Presse, cursa se anunţă strânsă, dar liberalii dispun de un atu de marcă: sprijinul dat de popularul preşedinte Klaus Iohannis, provenit din rândurile lor.
Respingând acuzaţiile de ‘încălcare a Constituţiei’, acesta a făcut în mod deschis campanie pentru PNL şi a exclus o revenire la guvernare a social-democraţilor în al doilea său mandat.
În pierdere clară de viteză după ce a câştigat scrutinul precedent în 2016, ‘PSD a dezamăgit profund electoratul interesat de statul de drept, egalitatea în faţa legii şi democraţie’, consideră Liliana Popescu, amintind o reformă controversată a sistemului judiciar lansată în 2017 de această formaţiune, în ciuda unor avertismente severe de la Bruxelles.
‘Miza alegerilor este enormă’, a declarat recent Ludovic Orban într-un interviu pentru AFP. ‘O rată mare de participare este crucială pentru ca România să avanseze în direcţia bună, şi anume respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, statul de drept, comportamentul loial în cadrul UE şi al NATO’, a afirmat el.
De partea cealaltă, noul lider al PSD, Marcel Ciolacu, acuză guvernul de ‘incompetenţă’, reproşându-i ‘eşecul’ de a ţine sub control al doilea val al epidemiei de COVID-19.
‘Adevăratul virus cu care se confruntă astăzi România se numeşte (…) PNL (…) Pentru a putea opri pandemia, trebuie să oprim mai întâi PNL-ul să guverneze! Să-l oprim pe Orban să închidă şcoli, biserici, pieţe!’, a scris pe Facebook liderul PSD, partid ce pune sub semnul îndoielii justeţea acestor restricţii.
Dimpotrivă, epidemiologii consideră insuficiente măsurile luate. Excluzând o punere sub carantină a întregii ţări ca în primăvară, autorităţile preferă carantinările locale, în zonele cu cele mai mari focare de contagiune.
Pe fondul exodului medicilor şi al finanţării insuficiente, spitalele sunt deja saturate şi se tem de clipa în care bolnavi în stare gravă vor fi refuzaţi din lipsă de paturi.
Noul guvern va fi obligat, în plus, la un dificil exerciţiu de echilibristică pentru a relansa economia fără a creşte prea mult deficitul public, estimat la peste 9% din PIB pentru anul curent.
Fără a uita că fosta guvernare de stânga a trecut prin parlament majorarea cu 40% a pensiilor şi dublarea alocaţiilor pentru copii, măsuri ce ar trebui să intre în vigoare în 2021 şi pe care Bruxellesul le-a descurajat cu putere, menţionează AFP în acelaşi comentariu.
