La începutul lui 1935, o cumplită epidemie de gripă a lovit România. Pornise din America de Sud, ajunses în Statele Unite și, de aici, pe cale maritimă și fluvială, ajunsese în portul Constanța. Dobrogea a fost lovită prima. S-au înregistrat, în circa 4 luni, peste 46.000 de morți. Din nefericire, 24.000 dintre victime au fost atunci copilași sub nouă ani!
De 8 ori mai mortală decât pandemia de azi
Pentru o simplă – și halucinantă – comparație, iată doar câteva cifre:
Până astăzi, 27 decembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 615.809 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). Dintre acestea, 15230 au decedat. Așadar, rata mortalității a fost, până în prezent, de 2,47 la sută și sperăm din tot sufletul să scadă, până la dispariția totală a mortalității!
În schimb, la gripa din 1935, din 240000 de români îmbolnăviți au murit peste 46000, adică o rată a deceselor de 19,17 la sută, așadar, practic, unul din cinci oameni care făcea gripa cumplită ajungea, destul de repede, să își piardă viața! Cu alte cuvinte, o mortalitate de aproape 8 ori mai mare decât cea a Covid-ului de azi în România (7,76)!
Din SUA, gripa trece Atlanticul și ajunge în România. Vorbim despre o epidemie ce atacă rapid, cu o evoluție galopantă. Spre deosebire de pandemia de gripă spaniolă, unde datele sunt mai puține pentru teritoriul mioritic, despre gripa din 1934 – 1935 se cunosc multe detalii. ”A cuprins întreaga țară în mai puțin de o săptămână”, spune istoricul Adrian Cioflâncă. Primele cazuri sunt semnalate în Dobrogea, în ultimele zile ale lui 1934.
Gripă pleacă la drum din America de Sud, probabil din Bolivia. Vapoarele o duc în Statele Unite ale Americii, unde se răspândește imediat, din Philadelphia până-n Alaska. Se murea pe capete, după ce omenirea crezuse că nu se poate întâmpla ceva mai grav ca gripa spaniolă, din 1918 – 1920.
Un coșmar de aproape 4 luni
”Epidemia de gripă din România din iarna 1934 – 1935, cea mai gravă după cea din 1918, pentru care însă nu există cifre precise, a cuprins întreaga ţară într-o săptămână. A durat 4 luni, a îmbolnăvit aproape 240.000 de români şi a omorât peste 46.000, în special copii şi tineri, mai mult bărbaţi decât femei şi într-o proporţie mai mare în mediul rural decât în cel urban”, afirmă istoricul Adrian Cioflâncă. Despre această epidemie există informaţii clare într-un studiu publicat într-o revistă de specialitate, denumită ”Buletin Eugenic şi Biopolitic” editat de Subsecţia Eugenică şi Biopolitică a ”ASTREI” şi Institutul de Igienă şi Igienă Socială. Studiul a fost realizat de medicii Petru Râmneţeanu şi Ilie Ardeleanu şi a fost publicat în anul 1936. Foto ADEVARUL.RO
Citeste mai mult: adev.ro/q8kn6t
