Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat că, în urma verificărilor dispuse de președintele instanței, Corina Corbu, s-a stabilit că Dosarul Ferma Băneasa a fost repartizat, la completul de judecată care a dat sentința finală în acest caz, cu respectarea principiului distribuirii aleatorii.
Potrivit unui comunicat semnat de Corina Corbu, în urma verificărilor, a rezultat că activitatea de judecată în Dosarul Ferma Băneasa, având stadiul procesual apel, s-a desfășurat la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu respectarea principiului distribuirii aleatorii, prevăzut de art.11, din Legea nr. 304/2004, sens în care sunt relevante următoarele constatări:
* Dosarul în cauza a fost primit de la Curtea de Apel Brașov, înregistrat la Registratura Generală a ICCJ, la data de 24 decembrie 2019, ora 12,25, la Secția Penală, în sistemul ECRIS la ora 13,14 și repartizat aleatoriu, în sistem informatic, în aceeași zi, la ora 15, împreună cu toate dosarele înregistrate la data respectivă.
* La dosarul cauzei sunt atașate dovezile de repartizare aleatorie la Completul nr. 4, în acord cu hotărârea Colegiului de conducere al ICCJ nr. 221/2019.
* În perioada de referință, toate cele nouă completuri de trei judecători ale Secției penale erau active pentru repartizare și erau configurate corespunzător parametrilor stabiliți prin hotărârile Colegiului de conducere.
* La dată repartizării, niciunul dintre completurile de 3 judecători nu era blocat sau exclus de la repartizarea aleatorie.
* Referitor la chestiunea numărului de părți, invocată în memoriul transmis, Compartimentul IT a simulat calculul complexității dosarului folosindu-se variantele cu 40, respectiv 26 de părți, rezultând că, în ambele variante, s-a obținut același rezultat privind complexitatea dosarului, că urmare a ponderii reduse a acestui criteriu în formulă de calcul (automat) a complexității, neexistând astfel elemente care să conducă la influențarea criteriilor de repartizare aleatorie.
ICCJ mai transmite că, în ceea ce privește auditarea externă a sistemului de repartizarea aleatorie a cauzelor, Înalta Curte de Casație și Justiție, că orice altă instanța judecătorească, este doar utilizator al aplicației informatice ECRIS, dezvoltată și gestionată de către Ministerul Justiției, prin direcția să de specialitate. Conform art.53 alin.(3) din Legea nr.304/2004, auditarea externă a sistemului se realizează sub conducerea Ministerului Justiției.
Pe 22 decembrie, președintele Instanței supreme, Corina Corbu, a anunțat că a dispus efectuarea de verificări în legătură modul în care dosarul „Fermă Băneasa” a fost repartizat la un complet de judecată condus de magistratul Ionuț Matei.
Decizia a venit după ce jurnalistul Dan Andronic, condamnat la trei ani închisoare cu suspendare în acest dosar, a postat un mesaj pe Facebook în care susținea că Florian Coldea, fost prim-adjunct al directorului SRI, știa încă dinainte de înregistrarea cauzei la Înalta Curte de Casație și Justiție la ce complet de magistrați va fi repartizat dosarul.
Sentința în acest dosar a fost dată de un complet format din judecătorii Ionuț Matei, Florentina Dragomir și Alina Ioana Ilie.
Pe 17 decembrie, omul de afaceri Remus Truică a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la șapte ani închisoare cu executare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa, iar Paul al României a primit o pedeapsa de trei ani și patru luni închisoare cu executare.
Paul al României a fugit din România înainte de pronunțarea sentinței, el fiind dat în urmărire internațională, amintește Agerpres.
Dan Andronic a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru aderare la un grup infracțional organizat, el fiind obligat să efectueze muncă neremunerata în folosul comunității pe o perioada de 60 de zile la Centrul de Asistență Integrată București sau la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 3.
De asemenea, avocatul Robert Roșu a primit cinci ani închisoare cu executare.
Acuzațiile vizează infracțiuni comise în perioada 2006 – 2013 în diferite forme de participare, în interesul obținerii unor bunuri de o valoare deosebită, printre care Pădurea Snagov și Fermă Regală Băneasa, revendicate fără drept de Paul al României.
