Analistul economic Sorin Dinu a explicat pentru MagnaNews.ro că anul 2021 va fi unul cu provocări fiscal-bugetare majore, în care cuvântul de ordine, pentru redresarea României, va consolidarea fiscală. Ultima consolidare fiscală a fost făcută acum 10 ani, de prim-ministrul Emil Boc.
Care era situaţia fiscal-bugetară a României la nouă luni?
La nouă luni, deficitul bugetar al României era mai mare de 6% din PIB. Aşa cum spune nota la execuţia bugetară, iar Ministerul Finanţelor spune că 60% ar fi legat de Covid.
Sunt două componente mari: cheltuielile legate de Covid (9 miliarde de lei), sunt nişte amânări de rate. Ei spun că au lăsat un miliard de lei, în economie, din TVA, dar nu este adevărat, pentru că nu e TVA datorat, este TVA datorat la rambursare.
Anterior, cei de la PSD au folosit nerambursarea de TVA ca mijloc de echilibrare a bugetului. Ministerul Finanţelor nu comunică exact cât TVA a colectat, cât a dat înapoi etc..
„Consolidarea fiscală este o politică menită să reducă deficitele guvernamentale și acumularea de datorii.”
Mai există cam 16 miliarde de lei, care sunt taxe amânate la plată. Guvernul a plecat de la peste 7 miliarde de lei, în luna martie, la acest capitol. În general, lumea este sceptică asupra faptului că banii aceştia sunt reali. Sunt nişte bani de la nişte companii care oricum nu cred că puteau să le plătească.
Totuşi, deficitul operaţional al bugetului consolidat este de peste 38 de miliarde de lei. Aceasta înseamnă diferenţa dintre veniturile fiscale curente şi contribuţii şi cheltuielile legate de pensii, salarii, bunuri şi servicii. Nu intră în calcul fondurile europene, cheltuielile de capital, dobânzile, rambursările de credite.
Ce înseamnă aceasta?
Aceasta arată că de fapt, la momentul acesta, statul român este într-o mare provocare financiară, de peste 3% din PIB (deficitul maxim permis, conform Tratatului de aderare la UE).
Dacă vom calcula pe ultimul an, la 12 luni, septembrie 2019 – septembrie 2020, este vorba despre peste 45 de miliarde de lei. Din acestea, scadem 9 miliarde de lei, cheltuielile legate de Covid, şi rămân 35 de miliarde de lei.
La un PIB de peste 1.000 de miliarde de lei, este vorba despre un deficit de 3% – 3,2%. Aceasta în condiţiile în care nu ştim care este execuţia bugetară în T4 2020. De regulă, execuţia bugetară pe decembrie este aproximativ egală pe cele 11 luni anterioare. În contextul acesta, este clar că va trebui făcută o mare consolidare fiscală, altfel nu se poate.
Ministerul Finanţelor spune că va îmbunătăţi colectarea. Toate guvernările spun asta, de 30 de ani.
Îmbunătăţirea colectării este o problemă, mai ales în materie de TVA, un gap-ul (n.r.: diferenţa dintre colectarea de TVA calculată şi cea realizată) este foarte mare.
Dar gap-ul de TVA se va reduce, în condiţiile în care se implementează complet atât conectarea în timp real caselor de marcat, la baza de date a ANAF, cât şi facturarea electronică.
Practic, nimeni din ţara asta nuv a emite o factură sau un bon fiscal, fără ca Fiscul să ştie. În contextul acesta, cu o analiză de risc, se va îmbunătăţi colectarea. Cu riscurile legate de acele rambursări de TVA mai mult sau mai puţin legale, care de fapt au finanţat partidele etc. Dar efectele se vor vedea undeva între trei şi patru ani.
În următorii ani, până când ajungem acolo, sub condiţia ca Guvernul să înceapă să implementeze tot acest sistem, legat de prelucrarea acestei mari cantităţi de data (este vorba despre big data), trebuie făcută nu numai digitalizarea, adică nu o simplă cumpărare de servere…
… ci informatizarea sistemului.
Da. Înseamnă soft, baze de date, aplicarea tehnologiei blockchain. Trebuie să fii capabil să prelucrezi cantităţi mari de date, să te concentrezi la control acolo unde sunt riscurile şi în timp vei putea să câştigi 20 – 30 de miliarde de lei în plus, venituri la buget.
Însă, cu actuala politică bugetară, cele 20 – 30 de miliarde de lei în plus vor acoperi doar actualul deficit operaţional. Adică plata salariilor şi pensiilor, cheltuielile cu bunuri şi servicii, unde în mare parte se regăsesc salariile din sistemul medical. Aceasta înseamnă că nu mai avem loc de investiţii.
Trebuie făcut Planul de Redresare şi Rezilienţă, la care condiţia de a atrage bani este tocmai să faci consolidarea fiscală. Comisia Europeană vorbeşte despre situaţia fiscală din România. Este singura ţară din afara Zonei Euro despre care Comisia a simţit nevoia să transmită că are dreptul să analizeze deficitul bugetar, care este dinainte de criza Covid şi are rădăcini adânci, şi să vadă care este impactul acţiunilor Covid şi proporţionalitatea lor.
România se află în situaţia de a avea nevoie de reducerea deficitului bugetar, dar cu multe incertitudini.
Care sunt acestea?
Una dintre incertitudini este legată de pensii şi alocaţii. Trebuie să îngheţăm salariile şi pensiile. Nu cred că anul viitor Guvernul va putea să ţină sub control deficitul bugetar fără o mare restructurare, cu o analiză a ceea ce face fiecare instituţie. Probabil că ea nu va fi abruptă, cum face dl. Bolojan, pe la Bihor, dar cea mai mare parte a restructurării bugetare trebuie totuşi să vină din partea autorităţilor locale.
Cu părere de rău, sunt o grămadă de autorităţi locale care nu-şi pot acoperi cheltuielile curente, care sunt cei mai mari angajatori din localităţile respective. Probabil că este nevoie de o fuziune între localităţi, de o asociere, pentru a oferi servicii publice şi pentru a reduce costurile.
La bugetul de stat, după ce se fac plăţile, mai rămân disponibile 1,3 miliarde de lei pentru transferuri, adică banii care acoperă transferurile către autorităţile locale, către bugetul de pensii, asigurările de sănătate, bugetul de Sănătate, banii pentru cheltuieli pentru investiţii. Acestea s-au dublat, dar mare parte sunt date de fondurile europene, care ştim că, în realitate, nu sunt toate investiţii.
Din fericire pentru noi, Comisia Europeană ne oferă o multitudine de surse de finanţare, ca să putem susţine, în condiţii de consolidare fiscală, şi investiţiile, în acelaşi timp. Dacă ştim cum să lucrăm.
