În analiza cu care a însoţit păstrarea ratingului BBB-, cu perspectivă negativă, Standard & Poor’s atenţia că „perspectiva negativă se bazează pe riscurile pentru soldurile fiscale și externe ale României, în următoarele 12 luni”.
Astfel, explică S&P’s, „este posibil ca acestea să se concretizeze, dacă factorii de decizie politică nu reușesc să producă un plan credibil de reducere a dezechilibrelor fiscale”.
Aici urmează o chestiune esenţială: „Ne-am putea reduce ratingurile asupra României (n.n.: adică: am putea să downgradăm România la ratingul BB+, cu perspectivă pozitivă, adică la primul rating junk) dacă dezechilibrele fiscale și externe rămân ridicate pentru o perioadă mai lungă decât anticipăm în prezent, de exemplu din cauza provocărilor la elaborarea politicii fiscale, după viitoarele alegeri”.
Astfel, în opinia agenţiei de evaluare financiară, „costurile de finanțare ale României ar putea crește dacă Guvernul nu reușește să prezinte un cadru de politică fiscală credibil”. Sunt semnale de alarmă dure, concrete, ţintite trase de Standard & Poor’s. „Creaţi un cadru credibil de politică fiscală!”, ni se spune.
Valul de evenimente politice a întârziat publicarea acestui articol. Mai jos, analiza integrală a celor de la Standard & Poor’s. Intertitlurile aparţin redacţiei MagnaNews.ro.
Evaluările „BBB- / A-3” ale României sunt confirmate. Perspectiva rămâne negativă
Prezentare generală
Proiectăm că economia României se va contracta cu 5,2% în termeni reali în 2020 și că deficitul fiscal se va lărgi la 9,2% din PIB.
În scenariul nostru de bază, ne așteptăm ca, după alegerile parlamentare din decembrie, guvernul care va intra să pună în aplicare eforturile de consolidare credibile, pentru a stabiliza datoria publică netă sub 60% din PIB.
Acestea fiind spuse, dinamica politică complexă a României continuă să ascundă direcția viitoare a politicii și fiabilitatea aplicării politice a planurilor guvernamentale.
Prin urmare, afirmăm ratingurile noastre de credit suverane „BBB- / A-3” asupra României. Perspectivele sunt negative.
Acţiuni de evaluare
La 4 decembrie 2020, S&P Global Ratings și-a confirmat creditele suverane pe termen lung și scurt pe termen lung și scurt în moneda străină și locală asupra României. Perspectivele rămân negative.
Perspectivă
Perspectiva negativă se bazează pe riscurile pentru soldurile fiscale și externe ale României, în următoarele 12 luni. Este posibil ca acestea să se concretizeze, dacă factorii de decizie politică nu reușesc să producă un plan credibil, de reducere a dezechilibrelor fiscale.
Ne-am putea reduce ratingurile asupra României dacă dezechilibrele fiscale și externe rămân ridicate pentru o perioadă mai lungă decât anticipăm în prezent, de exemplu din cauza provocărilor la elaborarea politicii fiscale, după viitoarele alegeri. În opinia noastră, costurile de finanțare ale României ar putea crește dacă Guvernul nu reușește să prezinte un cadru de politică fiscală credibil.
Ţinta: consolidarea fiscală
Am putea revizui perspectivele, pentru a stabili dacă noul guvern al României ancorează rapid consolidarea fiscală, ducând la o stabilizare a finanțelor publice și externe ale României.
În ciuda deteriorării din 2020, datoriile externe ale României rămân moderate. Mai mult, anticipăm că Guvernul care își asumă funcția după alegerile generale din decembrie va reduce dezechilibrele fiscale.
Credem că este posibil ca orice administrație să continue să ofere un sprijin fiscal amplu, pentru a încuraja redresarea economică până în 2021. Acestea fiind spuse, (Guvernul) ar trebui să facă față și să renunțe la rigiditățile fiscale, create prin deciziile politice anterioare.
Acestea includ creșteri costisitoare la pensii și alte beneficii sociale. Incertitudinea politicii este exacerbată de peisajul politic confruntativ și complex, care ar putea face dificilă construirea unei coaliții după alegerile din decembrie.
Profil instituțional și economic: Alegerile parlamentare din decembrie vor fi cheia pentru a oferi vizibilitate pe traiectoria pe termen mediu a finanțelor publice.
Implementarea unei agende fiscale echilibrate și credibile va fi crucială pentru a sprijini redresarea economică și a menține încrederea pieței financiare.
Proiectăm că economia României se va contracta cu 5,2% în 2020, înainte de a reveni cu 4%, în 2021.
Absorbția fondurilor UE va fi esențială pentru a ajuta la reechilibrarea economică, deși rămân riscuri de punere în aplicare.
România a programat alegeri parlamentare pentru 6 decembrie. Alegerile sunt contestate îndeaproape și vor fi cruciale pentru viitoarea direcție a politicii fiscale și economice a României. În scenariul nostru de bază, ne așteptăm ca Guvernul care va intra să facă pași fermi spre consolidarea fiscală viabilă, pe parcursul mandatului său.
Standar & Poor’s: Vedeţi ce faceţi cu mărirea punctului de pensie cu 40%!
Reechilibrarea unei poziții bugetare rigide va necesita revalorizarea beneficiilor sociale și a reformelor de pensii; conform legislației actuale, pensiile vor crește cu 40%. Momentul este esențial, având în vedere că Curtea Constituțională a României a decis anterior că nivelurile pensiilor nu pot fi reduse, odată ce acestea au fost plătite.
Estimăm că producția României se va contracta cu 5,2%, în 2020. Deși măsurile ferme de blocare utilizate pe parcursul exercițiului au afectat semnificativ cererea internă, pe tot anul, în primul rând în al doilea trimestru, sectorul Construcțiilor a înregistrat performanțe solide timp de nouă luni, parțial pentru că România și-a menținut nivelul de investiții publice.
Cererea externă slabă de la partenerii comerciali cheie va contribui la export, din care peste 20% merg în Germania și 10% în Italia. Ambele țări se confruntă de asemenea cu recesiunile, în 2020.
Prognoza rămâne sensibilă la situația epidemiologică incertă și la posibilitatea unor noi măsuri de izolare. Proiectăm activitatea economică a României, care va reveni în 2021, PIB-ul real crescând cu 4%. Cu toate acestea, anticipăm că economia va reveni la nivelul său din 2019 numai în 2022.
Continuăm să considerăm aderarea României la UE ca o ancoră politică importantă. Împreună cu alegerile politice ale Guvernului care vine, stimulentul fiscal care va apărea la nivel supranațional va fi esențial pentru conturarea reechilibrării macroeconomice a României.
România va fi un beneficiar puternic al fondurilor structurale desemnate în cadrul viitorului cadru plurianual al UE, alături de noul-creat Fond de recuperare și reziliență al UE (RFF).
Doar partea de subvenții în cadrul RFF este egală cu aproximativ 6% din PIB-ul românesc pentru 2019, iar o sumă similară în împrumuturi este disponibilă pentru a debloca accesul la finanțare ieftină. În cazul în care fondurile ar fi deplin deplin și absorbite cu succes, ar contribui la susținerea perspectivelor de creștere ale României, facilitând reechilibrarea bugetară, pe care o imaginăm, în cazul nostru de bază, pentru 2021 – 2023.
Flexibilitate și profil de performanță: derapajele fiscale din trecut au condus la un act de echilibrare a Guvernului, pe măsură ce autoritățile se confruntă cu structura bugetară problematică. Creșterea costurilor dobânzilor adaugă o presiune suplimentară unui buget deja rigid.
Mixul de finanțare al deficitului extern continuă să se deterioreze, pe măsură ce investițiile străine directe nete (ISD) slăbesc.
Ne așteptăm ca inflația să rămână constantă, iar presiunile valutare conținute pe măsură ce banca centrală desfășoară o politică măsurată de relaxare până în 2021.
Alegerile politice din ultimii ani au slăbit bazele pentru finanțe publice durabile. În 2019, România a avut cel mai mare deficit bugetar structural din UE și, de asemenea, a avut cel mai mic raport dintre veniturile fiscale și PIB.
În plus, majoritatea alocațiilor bugetare cheie ale României (cum ar fi pensiile și indemnizațiile pentru îngrijirea copilului) sunt structurale, mai degrabă decât atribuibile unor măsuri unice. Acest lucru determină o presiune suplimentară pe termen mediu asupra unei structuri bugetare deja rigide.
Ca răspuns la efectele blocării pandemiei, autoritățile au lansat o serie de măsuri fiscale și economice, pentru a proteja companiile și lucrătorii de starea economică. Estimăm dimensiunea globală a pachetului de stimulare fiscală la 3% din PIB.
Inclusiv cu efectul bugetar al stabilizatorilor automați, cum ar fi asigurarea pentru șomaj, anticipăm că măsurile introduse vor crește cheltuielile fiscale cu 1,2%.
Economia contractată, combinată cu stimulul legat de pandemie, scăderea veniturilor fiscale și o altă criză de creștere a cheltuielilor tosociale (pensii și indemnizații pentru îngrijirea copilului) vor lărgi deficitul bugetar al României, în acest an.
Pentru 2020, estimăm că deficitul fiscal al României va fi de aproximativ 9,2% din PIB, inclusiv o scădere a veniturilor, din cauza contracției economice, care va împinge datoria publică generală netă peste 40% din PIB.
În plus, sprijinul de credit, sub formă de garanții guvernamentale la împrumuturile bancare către întreprinderile mici și mijlocii, în scopuri de capital de rulment și investiții, va adăuga un total de 1,5% din PIB, la angajamentele de garanție ale statului.
Cheltuielile pentru salarii și pensii se ridică acum la aproximativ 90% din veniturile din impozite, structura bugetară a României este extrem de rigidă. Deși nu face parte din cazul nostru de bază, dacă creșterea de 40% a pensiilor ar fi implementată, estimăm că cheltuielile pentru salarii și numai pensiile ar depăși veniturile fiscale ale Guvernului, în 2021.
Nu ne așteptăm ca Guvernul să înăsprească politica fiscală până în 2021, în încercarea de a încuraja redresarea economică. Cu toate acestea, credem că autoritățile vor căuta să ajusteze compoziția structurală a bugetului, făcând cheltuielile mai puțin rigide și îmbunătățind colectarea veniturilor, în timp ce se orientează spre o reducere treptată a deficitului.
Proiectăm că deficitul public se va situa la 7,2% din PIB, în 2021, și va scădea la 5,5%, în 2022.
Estimăm că cerința de finanțare a sectorului public în 2021 va cuprinde aproximativ 10% din PIB și ne așteptăm ca majoritatea să fie achiziționate de pe piața internă. În acest sens, anticipăm că sectorul bancar intern va sprijini nevoile de finanțare ale Guvernului, dar capacitatea sa de a digera nevoile totale de finanțare ale Guvernului va fi limitată.
Expunerea actuală a sectorului bancar față de Guvern, la peste 20% din activele sale, este deja substanțială.
Trezoreria de Stat și-a reluat recent programul de emisii cu amănuntul, pentru a-și extinde sursele de finanțare interne. Mai mult decât atât, Trezoreria se bucură de flexibilitate, dintr-un tampon considerabil de valută dură, de aproximativ 5% din PIB, alimentat recent cu intrarea de 3 miliarde EUR (1,4% din PIB-ul 2019), fonduri europene din Programul SURE, în noiembrie 2020. Programul SURE oferă sprijin temporar pentru a atenua riscurile de șomaj, în caz de urgență.
Având în vedere amploarea necesității de finanțare a Guvernului, în 2021, ne așteptăm ca Banca Națională a României (BNR) să poată beneficia din nou de sprijinirea finanțării în 2021. BNR a desfășurat și a executat un program de achiziționare a obligațiunilor guvernamentale în 2020, care a oferit lichiditate pieței și a soluționat erorile din piața internă.
În prezent, BNR deține leu românesc (RON) în 4,8 miliarde de titluri de stat (1% din totalul datoriei comerciale de stat), în bilanț. Banca Centrală și-a pus programul în așteptare, după şedinţa de politică monetară din noiembrie.
Deși anticipăm că BNR va absorbi datoria publică suplimentară, prin achiziții de pe piața secundară, în circumstanțe extraordinare, nu ne așteptăm la o revenire la finanțarea monetară la scară completă a bugetului Guvernului.
Ne așteptăm ca deficitul de cont curent al României să ajungă în medie la 5% din PIB, până în anul 2023. În opinia noastră, creșterea deficitului comercial demonstrează problemele de competitivitate care stau la bază.
În același timp, observăm că deficitul contului curent este acoperit din ce în ce mai mult de intrările finanțate de datorii, ceea ce împinge raportul restrâns al datoriei externe nete al României către 45% din încasările de cont curent, în 2023. Există riscuri de tensiuni suplimentare asupra ISD nete, pe măsură ce companiile internaționale intră sub presiune.
Cele două deficite ale României se întăresc reciproc: pe contul curent, pe măsură ce creșterea stimulilor fiscali crește cererea și importurile; și pe contul financiar, întrucât o parte din cerințele de finanțare mai mari sunt îndeplinite prin vânzarea de datorii către nerezidenți.
Prin urmare, orice creștere considerabilă a cheltuielilor permanente, cum ar fi o creștere de 40% a pensiilor, ar fi în detrimentul performanței fiscale și externe a României și ar provoca probabil o corecție bugetară dezordonată, care ar avea repercusiuni asupra revenirii fragile a economiei, după pandemie.
Lărgirea în continuare a dezechilibrelor fiscale și externe ar putea precipita stresul finanțării externe și ar putea complica executarea politicii monetare, în cadrul regimului flotant, gestionat de leul românesc. Aceste riscuri sunt pronunțate, în special în contextul unui grad de euroizare semnificativ.
Volatilitatea ridicată a cursului de schimb ar putea avea repercusiuni severe asupra bilanțurilor din sectorul public și cel privat, deoarece aproximativ jumătate din datoria publică a României și aproximativ 40% din depozitele sectoriale financiare sunt exprimate în valută străină.
Ca răspuns la pandemie, BNR și-a redus rata principală de politică monetară în trei etape, la 1,5%, de la 2,5%, în 2020. În plus, a introdus o serie de măsuri de relaxare care includ:
– Acordarea de lichidități băncilor, prin acorduri de răscumpărare și…
– Reducerea raportului necesar rezervelor pentru pasivele valutare (FX)..
Cu inflația sub țintă, la 2,2%, credem că BNR ar putea lua în considerare o reducere monetară suplimentară, pentru recuperarea combustibilului în 2021. Acestea fiind spuse, anticipăm că BNR va proceda cu prudență, acordând prioritate stabilității valutelor și menținând atractivitatea economiilor în euro.
Ne așteptăm ca BNR să își mențină credibilitatea politicii, să își păstreze independența și să ancoreze cu succes așteptările inflaționale, deoarece ajută piețele interne să digere cerințele de finanțare ale Guvernului, în 2021.
Sectorul bancar românesc rămâne solid, în opinia noastră, și îl vedem ca un risc de contingență limitat pentru Guvern. Acestea fiind spuse, piața românească subbancată împiedică sectorul financiar să acționeze ca intermediar și catalizator al activității economice.
Cu împrumuturi acordate sectorului privat la 25% din PIB, în martie 2020, sectorul bancar românesc ocupă ultimul loc în Europa, în ceea ce privește intermedierea financiară.
Sistemul este predominant finanțat prin depuneri, cu un raport împrumut-depozit, la nivel sectorial, de 69%, în martie 2020 (comparativ cu vârful său, de 142%, în 2010). Anticipăm că sistemul va fi capabil să absoarbă o rentabilitate mai mică, datorită moratorului de împrumut la nouă luni, al Ministerului Finanțelor.
Sistemul beneficiază de asemenea de niveluri scăzute de împrumuturi neperformante, care, cu 4%, sunt semnificativ mai mici decât peste 21%, cum erau în iunie 2014. Cu toate acestea, o anumită deteriorare a calității activelor ar putea fi inevitabilă, deoarece măsurile de sprijin vor fi retrase în anul următor.
