România a înregistrat cea mai slabă prezență la vot din istoria alegerilor parlamentare postdecembriste: doar 31,84% dintre românii din țară au votat, adică puțin peste 5,7 milioane, conform informațiilor furnizate Autoritatea Electorală Permanentă.
Județele care au înregistrat cea mai mare prezență la vot sunt:
Mehedinți – 42,61%
Olt – 37,63%
Teleorman – 37,61%
Bihor – 37,32%
Gorj – 37,30%
La polul opus, județele în care electoratul s-a mobilizat cel mai puțin sunt:
Vaslui – 23,55%
Ialomița – 26,21%
Iași – 26,78%
Tulcea – 27,67%
Bacău – 27,95%
În restul județelor, prezența la vot a arătat astfel, în ordine descrescătoare:
Harghita – 37,25%
Giurgiu – 36,94%
Sălaj – 36,93%
Dolj – 36,82%
Ilfov – 34,99%
Alba – 34,97%
Buzău – 34,82%
Cluj – 34,09%
Vâlcea – 33,88%
Argeș – 33,38%
Dâmbovița – 33,09%
Hunedoara – 33,04%
Vrancea – 32,97%
Brașov – 31,88%
Mureș – 31,84%
Bistrița-Năsăud – 31,79%
Sibiu – 31,78%
Constanța – 31,60%
Călărași – 31,44%
Covasna – 31,18%
Municipiul București – 31,16%
Timiș – 30,56%
Prahova – 30,13%
Caraș-Severin – 29,94%
Arad – 29,77%
Galați – 29,77%
Brăila – 29,68%
Satu Mare – 29,26%
Neamț – 29,09%
Maramureș – 28,98%
Botoșani – 28,98%
Suceava – 28,96%
Absenteismul masiv, conform G4Media, s-a înregistrat în pofida politicienilor care au încercat în zadar, pe parcursul întregii zile, inclusiv în ultima oră de vot, să-și mobilizeze electoratul.
Unul dintre elementele surpriză la aceste alegeri a fost prăbușirea votului în mediul rural, unde s-a înregistrat un minim istoric de doar 2.667.435 milioane de voturi, cu 1,84 milioane de voturi mai puțin decât la scrutinul localelor din 27 septembrie 2020, atunci când 4.508.393 alegători care au mers la urne în mediul rural.
Prezența la alegerile parlamentare 1992-2020:
1992 – 76,29% – 12.496.430 alegători
1996 – 76,01% – 13.088.388 alegători
2000 – 65,31% – 11.559.458 alegători
2004 – 58,51% – 10.794.653 alegători
2008 – 39,20% – 7.238.871 alegători
2012 – 41,76% – 7.694.180 alegători
2016 – 39,79% – 7.323.368 alegători
2020 – 31,84% – 5.793.135 alegători
465 de parlamentari – 136 senatori și 329 deputați vor ajunge, după 6 decembrie, în noul legislativ al României. Ei vor reprezenta cetățenii din fiecare județ al țării, dar și românii de peste granițe sau minoritățile naționale. Ei vor decide cum va arăta legislația României în următorii patru ani și tot ei vor aproba sau vor filtra deciziile și proiectele importante ale țării, fie că vorbim de economie, probleme de securitate ori de sănătate publică.
