Fostul preşedinte al Senatului Călin Popescu-Tăriceanu s-a prezentat vineri la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a-i fi adusă la cunoştinţă începerea urmăririi penale pe numele său pentru luare de mită.

Tăriceanu este acuzat că, în perioada 2007-2008, când era premier, ar fi primit de la reprezentanții unei companii austriece foloase materiale în valoare de 800.000 de dolari, constând în plata unor servicii de consultanță. În schimb, Tăriceanu și-ar fi exercitat atribuțiile, astfel încât să fie adoptate o serie de hotărâri de guvern în favoarea companiei.

Pentru același dosar, DNA a trimis Senatului încă din noiembrie 2018 o cerere de încuviințare a urmăririi penale împotriva lui Tăriceanu, care la acel moment era senator. După nenumărate tergiversări, în iunie 2019 Senatul a respins solicitarea DNA. Procurorii spun acum că au fost administrate probe suplimentare și au rezultat elemente de noutate în acestă anchetă.

Conform unor surse judiciare, compania de la care Tăriceanu ar fi primit mită este Fujitsu Siemens Computers, de al cărei nume a fost legat şi dosarul Microsoft, în care au fost implicaţi mai mulţi demnitari români. În anul 2014, Fujitsu Siemens GmbH Austria a făcut un denunţ cu privire la infracţiuni efectuate de angajaţii români în legătură cu încheierea şi derularea contractului pentru licenţe Microsoft din 2004 cu Guvernul României.

Fujitsu Siemens Computers a mai fost implicată în alte cauze penale privind închirierea de licenţe Microsoft.

Acuzațiile pe care DNA i le aduce lui Tăriceanu:

„Persoana respectivă ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007-2008, de la reprezentanții unei companii austriece, foloase materiale în valoare de 800.000 USD, constând în plata unor servicii de consultanță. În schimb, acesta și-ar fi exercitat atribuțiile, astfel încât să fie adoptate o serie de hotărâri de guvern în favoarea companiei.
Suma de 800.000 USD, reprezentând un comision din valoarea plăților făcute de statul roman către companie, ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, pentru acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore.
Prezentul dosar a fost constituit în anul 2018, în urma reunirii a trei dosare penale, dintre care unul a fost preluat de procurorii D.N.A la cererea autorităților judiciare austriece.
La data de 7 noiembrie 2018, la solicitarea D.N.A, a fost sesizat Senatul României să încuviințeze efectuarea urmăririi penale față de aceeași persoană (la acea dată având funcția de senator), pentru săvârșirea unei infracțiuni de luare de mită, iar la data de 3 iunie 2019, Senatul a respins cererea de începere a urmăririi penale a persoanei respective.
Ulterior, au fost efectuate acte de urmărire penală cu privire la fapte și alte persoane, între care un om de afaceri trimis în judecată.
Ca urmare a administrării unor probe suplimentare, au rezultat elemente de noutate care au conturat starea de fapt sus menționată cu referire la fostul demnitar”.

Tăriceanu a susținut, la Antena 3, că dosarul DNA ar fi „o însăilare de presupuneri și de aberații juridice”, încercându-se ca el să fie pus „într-o lumină defavorabilă”.
”Știu că acest dosar a fost deschis cu mult timp în urmă. Erau o serie de acuzații care nu erau deloc evidente și clare, și anume eu eram acuzat de luare de mită, dar în dosarul de la procuratură se spunea că de fapt banii nu au ajuns la mine, că banii ar fi fost luați de altcineva cu care eu nu am avut nicio legătură.
E genul de dosar făcut de DNA pe considerente politice. Deci un dosar care avea 17.000 de pagini trimis la Parlament în care nu am găsit nimic care să fie acuzator la adresa mea. E o însăilare de presupuneri și de aberații juridice care încercau să mă pună într-o lumină defavorabilă”, a spus Tăriceanu.

156 Vizualizări

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here