Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a afirmat că ar fi păcat ca interceptările făcute de serviciile de informaţii să nu fie folosite în situaţia unor infracţiuni de omor sau alte fapte grave.

Întrebat la Antena 3 dacă este oportună implicarea serviciilor în dosarele penale, Stelian Ion a răspuns:

„Rolul serviciilor de informaţii este unul aparte şi serviciile de informaţii nu fac anchete penale, nu desfăşoară anchete penale. În anumite situaţii, în care din cauza unui mandat de siguranţă naţională se surprind anumite infracţiuni, de regulă grave, putem să ne imaginăm că este vorba de omoruri sau de alte fapte de o asemenea gravitate.

În astfel de situaţii, acele înregistrări, din punctul meu de vedere, ar fi păcat să nu fie folosite în procesul penal. Şi din punctul ăsta de vedere, eu consider că o modificare legislativă asemenea celei promovate şi care există acum la Senat sau altă modificare care ar viza Codul de procedură penală ar putea reglementa foarte bine acest aspect.

Important este să avem în vedere ceea ce a spus Curtea Constituţională: să existe o procedură de contestare a acelor probe, să poată fi verificată legalitatea lor”.

Pe de altă parte, spune ministrul, fiecare instituţie trebuie să îşi respecte rolul pe care îl are în stat.

Pe 15 decembrie anul trecut, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a adoptat un punct de vedere negativ referitor la inițiativa legislativă care prevede salvarea probelor obținute de SRI pe mandat de securitate națională (MSN).

Surse din cadrul CSM au explicat pentru G4Media.ro că decizia a fost luată, în principal, pe motiv că inițiativa legislativă nu prezintă nicio garanție că judecătorul de cameră preliminară are posibilitatea unui control efectiv asupra modului în care au fost obținute informațiile.

Proiectul a fost deja adoptat tacit luna trecută de Camera Deputaților și a fost transmis Senatului, care este forul decizional.

În august 2020, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a depus un proiect de lege, alături de deputații liberali Cristina Trăilă şi Gabriel Andronache, prin care propune modificarea şi completare a Legii 51/1991 privind securitatea naţională a României.

Proiectul de lege prevede că interceptările pot fi mijloace de probă în procesul penal, cu condiţia ca prin lege să fie reglementată o procedură clară şi adecvată, care să permită verificarea efectivă a legalităţii lor, atât a mijlocului de probă, cât şi a procedeului probatoriu prin care au fost obţinute.

Proiectul de lege a venit după decizia CCR 55/2020 care spune că probele obținute de SRI pe MSN nu sunt valide în condițiile în care procedura de contestare a acestora nu este clară. Prin urmare, soluția este punerea în acord a legislației cu decizia CCR.

Potrivit inițiativei PNL de modificare a legii 51/1991 privind securitatea națională:

Art. I – La articolul 21, alin. (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Datele și informațiile de interes pentru securitatea națională, rezultate din activitățile autorizate, dacă indică pregătirea sau săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, sunt reținute în scris și transmise organelor de urmărire penală, potrivit art. 61 din Codul de procedură penală, însoțite de mandatul emis pentru acestea, la care se adaugă propunerea de declasificare, după caz, totală sau în extras, potrivit legii, a mandatului.

Convorbirile și / sau comunicările interceptate, redate în scris și / sau imaginile înregistrate se transmit organelor de urmărire penală în integralitate, însoțite de conținutul digital original al acestora.

Dispozițiile art. 143 alin. (3) și (4) și art. 146 din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător

La articolul 21, după alin. (1) se introduce un alineat nou, alin. (1 indice 1), cu următorul cuprins:

(1 indice 1) Dacă înregistrările rezultate din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, efectuate cu respectarea prevederilor prezentei legi, sunt folosite ca mijloace de probă în procesul penal, legalitatea acestora și a procedeelor probatorii prin care înregistrările au fost obținute se verifică, în procedura de cameră preliminară, de judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia îi revine, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță

Art. II – (1) În cauzele penale în care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, procedura în camera preliminară s-a încheiat dispunându-se începerea judecății, și în care sunt folosite ca mijloace de probă înregistrări rezultate din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, efectuate cu respectarea prevederilor legii nr. 51 / 1991 privind securitatea națională, legalitatea acestor înregistrări și a procedeelor probatorii prin care înregistrările au fost obținute se verifică de instanța învestită cu soluționarea cauzei.

(2) În cauzele penale prevăzute la alin. (1) nelegalitatea respectivelor înregistrări sau a procedeelor probatorii prin care înregistrările au fost obținute poate fi invocată până la ultimul termen de judecată cu procedura completă după intrarea în vigoare a prezentei legi, dacă încălcările nu sunt sancționate cu nulitatea absolută.

239 Vizualizări

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here