Florin Cîţu – aflat în vizită la Bruxelles – a avut joi o întrevedere cu Frans Timmermans, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene responsabil de Pactul Ecologic European, exprimând în context disponibilitatea României de a participa activ la implementarea obiectivelor pe termen lung agreate prin Agenda Strategică 2019-2024.
El s-a mai întâlnit şi cu alţi înalţi oficiali ai Colegiului Comisarilor – Margrethe Vestager, vicepreşedinte executiv al CE pentru o Europă pregătită pentru era digitală, Adina Vălean, comisar european pentru Transporturi.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, discuţiile cu înalţii oficiali ai Comisiei Europene au vizat atât priorităţile de ansamblu de la nivelul UE şi viziunea României în raport cu acestea, cât şi elemente de interes specific din perspectiva portofoliului demnitarilor europeni.
„În cadrul acestor întrevederi, premierul Florin Cîţu a prezentat priorităţile Guvernului României în raport cu dosarele europene. De asemenea, a transmis un mesaj de angajament substanţial din partea României de a acţiona, în continuare, ca partener de încredere şi profund dedicat proiectului european.
De asemenea, a exprimat întreaga disponibilitate a României de a participa activ la efortul comun de refacere a Uniunii post-criză şi de avansare a implementării obiectivelor pe termen lung agreate prin Agenda Strategică 2019-2024. Totodată a ridicat în cadrul discuţiilor tema aderării României la spaţiul Schengen, care rămâne un obiectiv prioritar al României”, se arată în comunicat.
Discuţiile cu Frans Timmermans s-au concentrat pe obiectivele formulate prin Pactul Ecologic European, context în care prim-ministrul Cîţu a reiterat sprijinul României pentru atingerea neutralităţii climatice pentru 2050 şi pentru creşterea nivelului de reducere a emisiilor pentru 2030.
„Demnitarul român a subliniat importanţa stabilirii unui cadru de implementare flexibil, cu mecanisme de sprijin adecvate pentru statele membre care să ţină cont de realităţile economice şi sociale cu care acestea se confruntă şi care să nu determine o povară suplimentară pentru cetăţenii europeni, în special cei aflaţi în situaţii mai precare din punctul de vedere al bunăstării.
FOTO: Facebook/Florin Citu
De asemenea, prim-ministrul României a reiterat importanţa pe care România o acordă utilizării gazului în acest proces de tranziţie, posibilitate confirmată de comisarul european, inclusiv în ce priveşte dezvoltarea reţelelor de distribuţie a gazului natural”.
Întrevederea cu Margrethe Vestager a oferit prilejul unui schimb de opinii referitor la consecinţele crizei generate de pandemia de COVID-19 asupra companiilor europene, inclusiv a celor din România, şi la mecanismele pentru sprijinirea eforturilor acestora de redresare.
Prim-ministrul Florin Cîţu a apreciat activitatea Comisiei în acest context şi măsurile rapide de adaptare a cadrului legislativ în vigoare.
„Având în vedere relevanţa tot mai mare a sectorului digital la nivel european, prim-ministrul Florin Cîţu a arătat interesul pe care Guvernul României îl acordă acestui domeniu şi a subliniat aşteptarea realizării unei reale convergenţe digitale în cadrul Uniunii Europene, prin investiţii în infrastructură şi în dezvoltarea de competenţe digitale în toate statele membre. În acest cadru, a prezentat proiectele de digitalizare avute în vedere de România, cu accent pe digitalizarea administraţiei, inclusiv a celei fiscale, a sistemului educaţional şi altele”, precizează sursa citată.
Comisarul european a felicitat România pentru câştigarea competiţiei europene privind găzduirea Centrului Cyber al UE, fiind reiterată disponibilitatea de a fi sprijinită operaţionalizarea sa cât mai curând.
Conform comunicatului, în cadrul reuniunii cu Adina Vălean au fost abordate aspecte de actualitate ale agendei europene, luând în considerare relevanţa domeniului transporturilor pentru buna funcţionare a pieţei interne a UE şi a economiilor statelor membre, evidenţiată suplimentar în contextul pandemiei.
„Cei doi oficiali au subliniat în acest context importanţa menţinerii în continuare a coridoarelor de tranzit (Green lanes) pentru facilitarea mobilităţii pe durata crizei. De asemenea, a fost discutată situaţia dificilă creată de Pachetul Mobilitate I, fiind amintite acţiunile înaintate de România şi de alte state membre afectate la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene”, potrivit aceluiaşi comunicat.
În context, premierul român a menţionat prioritatea acordată la nivel naţional proiectelor de infrastructură, având în vedere contribuţia acestora la dezvoltarea economică a României.
