Guvernul a adoptat joi proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, a anunţat premierul Florin Cîţu.
„Este o promisiune a coaliţiei de guvernare, dar, în acelaşi timp, şi o recomandare pentru respectarea MCV. (…) CSM a dat aviz negativ atunci când a fost înfiinţată această secţie, CSM a dat aviz negativ şi acum, dar nu pentru că nu doreşte desfiinţarea secţiei, ci pentru alte considerente”, a afirmat Cîţu, după şedinţa de Guvern.
Vicepremierul Dan Barna a precizat că Secţia specială pentru magistraţi era un „apendice ruşinos” al sistemului de Justiţie, iar desfiinţarea acesteia era necesară.
„Astăzi ne îndeplinim un nou obiectiv al coaliţiei şi suntem în această confirmare a mandatului reformist pe care coaliţia USR PLUS, PNL, UDMR şi l-a asumat la momentul învestiturii Guvernului.
Este o decizie necesară, în primul rând, pentru România şi pentru obiectivul acestui Guvern de a ridica MCV şi de a reuşi anul acesta să ieşim de sub această monitorizare pe termen lung de care a beneficiat România. În egală măsură, decizia de astăzi a Guvernului este o îndepărtare de moştenirea toxică pe care încă o avem din guvernarea PSD-Liviu Dragnea şi este un prim pas din obiectivul major de reparare a Legilor Justiţiei”, a spus Barna, citat de Agerpres.
El s-a declarat convins că proiectul va trece de Parlament într-o formă care „să nu denatureze sensul iniţial de a avea o Justiţie funcţională”.
Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a declarat că desfiinţarea Secţiei speciale este un „gest de normalitate”, amintind că aceasta a fost înfiinţată în 2017, ca urmare a deciziei unor „corifei ai justiţiei” – Florin Iordache, Eugen Nicolicea şi Şerban Nicolae, sub „oblăduirea” lui Liviu Dragnea.
„Este un moment de normalitate. Varianta pe care am propus-o a fost aceea de revenire la situaţia dinainte de atacurile aduse de PSD la Justiţie, în sensul că dosarele care sunt acum în soluţionare la Secţia de investigare a infracţiunilor din Justiţie vor fi trimise către unităţile de Parchet după specializare, competenţă, după materie.
Dacă este vorba de fapte care ţin de criminalitate organizată vor fi trimise la DIICOT, dacă este vorba de fapte de corupţie vor fi trimise la DNA, dacă este vorba de alte fapte la PICCJ sau la Parchetele de pe lângă Curţile de apel.
Actele, măsurile procesuale, renunţările, clasările, trimiterile în judecată care nu au fost supuse încă unui control realizat de procurorii de la SIIJ vor fi supuse controlului către procurorul general din cadrul PICCJ”, a explicat ministrul Justiţiei.
Stelian Ion a adăugat că avizul negativ dat de CSM proiectului de lege este legat de solicitarea unor „aşa-zise garanţii suplimentare de care ar avea nevoie magistraţii pentru a-şi desfăşura activitatea în mod independent”.
