România ar trebui să vină în curând cu un plan de renunțare totală la utilizarea cărbunelui pentru a produce energie, întrucât această resursă nu are nici un viitor, a declarat Frans Timmermans, prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, din partea socialiștilor.
„Trebuie să fiu brutal de sincer: cărbunele nu are nici un viitor. De ce industria europeană de cărbune are probleme? Din cauze pur economice, pentru că nu mai există cerere pentru cărbune. Se scufundă.
S-au dat subvenții de miliarde și miliarde care ar fi putut fi folosite mai bine pentru a crea un viitor pentru oamenii care lucrează azi în industria minieră. Dacă adăugăm la asta și amprenta de carbon a cărbunelui, trebuie să fim sinceri să spunem că nu există un viitor al cărbunelui”, a arătat oficialul european, citat de Agerpres.
Dar există un viitor pentru oamenii care lucrează acum în această industrie, a continuat el.
„Trebuie să spunem clar acest lucru și să mobilizăm mecanismul de tranziție justă, pentru a fi siguri că regiunile miniere se redefinesc, că vor exista noi posibilități acolo”, a precizat Timmermans.
„Sper că România va veni în curând cu un plan de renunțare totală la cărbune și modul cum să facă asta și vă asigur că noi, la Comisia Europeană, vom fi de partea României, pentru a putea face că acest lucru să se întâmple”, a completat el.
Potrivit acestuia, în unele state membre, printre care și România, să treci de la situația actuală, când cărbunele și lemnul predomină că resurse de producere a energiei, la o situație bazată pe surse regenerabile, este nevoie de gaze naturale că resursă de tranziție.
„Dar este vorba doar de o tranziție, nu de o situație definitivă. Deci cum puteți face că infrastructură de gaze să fie potrivită și pentru perioada de după? Prin orientarea către alte surse, precum hidrogenul, care poate folosi infrastructura de gaze existentă și modificată. Hidrogenul este energia viitorului, inclusiv pentru România”, a arătat Timmermans.
El a recomandat României să utilizeze Fondul de Recuperare pentru a investi masiv în energia regenerabilă.
„Oricum, România are o capacitate foarte mare de energie eoliană terestră și un mare potențial eolian offshore, la fel și în energia solară. Cred că este foarte important să investiți în aceste direcții. Iar gazul să fie de tranziție, nu o situație permanentă”, a subliniat vicepreședintele Comisiei Europene.
Întrebat despre modelul cărei țări ar putea să-l urmeze România, în privința renunțării la cărbune, el a indicat Grecia.
„Grecia s-a mișcat cel mai repede. Are mine de lignit și va renunta la ele în următorii ani, deci foarte repede. Noi vom fi alături de Grecia, care va investi în regenerabile. La fel, Germania are un plan bun de renunțare la cărbune, cel mai târziu în 2038.
Aș sugera oficialilor români să se uite pe acordurile agreate în Germania, pentru că nu implică doar autoritățile publice și industria cărbunelui, ci și asociațiile comerciale și alți jucători, autorități locale, pentru a crea un plan realistic de renunțare la cărbune, cu planuri sociale pentru companii și cu planuri de reprofilare a regiunilor”, a precizat oficialul european, la conferința ZF Power Summit.
