Cristian Ioan eşti prezent în lumea teatrului de aproape o jumatate de secol! Sună impresionant, îţi cunosc CV-ul şi, cum am fost şi colegi la I.A.T.C “I.L.Caragiale” în perioada când erai student la actorie, clasa maestrului Octavian Cotescu, mă bucur să constat că ţi-ai construit, de-a lungul timpului, o carieră interesantă în care regăsim numeroase spectacole de referinţă, ai montat multe piese de teatru, acoperind o paletă largă de genuri, numele tău a aparut pe afişele care anunţau spectacole pe scenele din Târgu Mureş, Braşov, Oradea, Iaşi, Arad, Bacău, Târgu Jiu, Satu-Mare, Piteşti, ai colindat şi ţara în lung şi-n lat cu spectacolele tale dar şi Europa, punând în scenă spectacole la Paris, Bonn, Viena, Nitra. Dar ai fost şi student la regie teatru. Vreau, pentru astăzi să vii la rampă. nu pentru aplauze, ci să ne prezinţi o amintire din acei ani. Te ascultăm, domnule regizor :

  • Examen la clasa de regie teatru anul I semestrul I. Atelier Radu Penciulescu. La alegere – un personaj din literatura dramatică românească. Trebuia să imaginăm un spațiu care să-l caracterizeze pe acesta din punct de vedere psihologic (spațiu care nu exista în piesa căreia îi aparținea personajul) pe care apoi trebuia să-l punem într-o situație conflictuală. Mi-am ales personajul ”Voievodul Ion” – din piesa ”Înșir-te mărgărite” de Victor Eftimiu. Pentru cine nu cunoște textul, îl rezum în cîteva cuvinte  – Alb-Împărat oferă mâna fiicei sale Sorina pretendentului care se va dovedi cel mai vrednic. Fiecare „candidat” se înfățișează și-şi prezintă în fața curții împărătești  oferta …Cum piesa este în versuri, toți vorbesc în rime. Ion-voievod are o replică scurtă, de doar un catren …

”Mă numesc Ion, sunt văduv, de o lună jumătate / Am copii și zece socri, cinci neveste-nmormântate, / Asta-i tot ce dau miresei – dacă-i plac, dacă m-alege, / Mâna vostră împărate, pe vecie să ne lege.”

Examenul consta în crearea unui moment extra-scenic cu personajul ales și introducerea unei surse de conflict.

În comisie – cei mai tari profesori (și profesioniști) ai epocii – Radu Penciulescu, David Esrig, George-Dem Loghin, Sanda Manu, George Banu, Traian Nițescu (scenografie) Eugenia Ionescu, Ivan Helmer.

Buuuuun ! Dacă citim cu atenţie textul voievodului Ion, observăm că personajul lui nu e departe de descrierea unui criminal în serie … (Am copii și zece socri, cinci neveste-nmormântate). Așadar, am încercat să creez momentul când Ion, în copilărie, încercând să taie gâtul unei găini, ratează gestul criminal de câteva ori, deoarece orătania nu prea voia să stea cuminte pentru a fi executată – neîmplinirea asta, transformându-l, în timp, într-un sinistru ucigaș în serie al nevestelor sale.

Zis și făcut… ! Am procurat (cu greu !) opt bârne de lemn lungi și grele pe care le-am așezat perechi, într-un unghi care să creeze impresia că ne aflăm în podul ”castelului” în care locuia familia Ion. Am mers apoi în Piața Unirii din București (nu fusese încă demolată Hala) și am achiziționat de la o țărancă o găină porumbacă. Cheltuiala în plus, arpacașul aferent pentru trei zile ! Pe vremea aceea, IATC „I.L Caragiale” avea în schema pentru curăţenie câteva femei de serviciu al căror apelativ comun era ”mamașa”, preluare după un personaj dintr-o piesă rusească jucată în institut. Cum locuiam la cămin, am dat găina cu grăunțe cu tot în grija unei „mamașe” cu intenţia declarată să o primesc, în formă,  a doua zi la examen.

În sfârșit, vine ziua examenului …

Am așezat comisia pe scaune în interiorul spațiului de joc, am stins majoritatea reflectoarelor, lăsând aprinse doar două pentru a crea senzația că lumina pătrunde greu prin două  lucarne al podului… Regula examenului era ca, fiecare student să-și interpreteze personajul ales – așa că am înșfăcat geanta în care se afla găina (geanta cu fermoarul închis) mi-am pus cuțitul de criminal (unul gen Rambo) la brâu și am intrat în spațiul de joc….Eram dublat de sunetele scoase – Pink Floyd „Welcome to the Machine”.

Cristian Ioan cu Olga Delia Mateescu, Nicolae Călugărița Mihai Mălaimare

M-am furișat încetișor printre onorata comisie, am scos cu un gest teatral și periculos cuțitul prevestitor de fapte reprobabile …Vine și momentul adevărului, deschid încet, foarte încet fermoarul genții în care se afla biata zburătoare care urma să fie sacrificată de față cu martori…Dar – surpriză ! Din cauza întunericului și a căldurii, găina adormise ! Am scos-o încetișor (cu gesturi criminale !) și am pus-o pe podea, cu speranța că, doar-doar se va trezi ! Nimic ! Am împins-o, am înghiontit-o  Degeaba, dormea tun ! Am încercat s-o azvârl ușor, prin aer, să fie nevoită să-și desfacă aripile Rezultatul ? Cu chiu cu vai a aterizat sub scaunul lui Radu Penciulescu ! Atunci, majoritatea membrilor comisiei au început s-o îndemne (așa cum se face cu găinile. pui-pi-piiiii) să meargă spre personaj (eu rămăsesem,  blocat, cu cuțitul în mână). Dar ea s-a așezat pe podea liniștită, ca pe cuibar pregătită să facă ouă ! Deja  distracția era generală… Râdea comisia (de mine, de găină, de tot ce se întâmpla) hazul era de neoprit. Atunci, am înșfăcat găina, am băgat-o în geantă, am rostit cu voce tunătoare : ”Lasă că te tai eu, în curte !” și acompaniat de Pink Floyd am ieșit !

Examenul l-am luat ce-i drept cu notă mare ! și găina a ajuns în curte la „mamașa” (pe care o rugasem să n-o taie !). Câteva luni la rând, mamașa mi-a adus câte 2-3 ouă proaspete de la porumbaca mea, cea care scăpase ca prin minune de planul întocmit de criminalul voievod Ion !

1.389 Vizualizări

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here