Caută
Close this search box.

Conf.Dr. Maria Nițescu: Alimentația omului modern în postul religios – aliat sau inamic al sănătății ?

Absența alimentelor de origine animală, principala caracteristică a postului religios, poate aduce beneficii sănătății noastre sau dimpotrivă, poate agrava anumite dezechilibre și poate determina apariția unor deficiențe, în special de micronutrienți (vitamine și elemente minerale), consideră conf.dr. Maria Nițescu, medic primar Igiena Alimentației și Nutriției.

Redăm textul transmis redactiei MagnaNews:

Amploarea dezechilibrelor sau deficiențelor variază în funcție de durata postului și de interesul arătat de fiecare dintre noi pentru a ne asigura mese complete, echilibrate din punct de vedere nutrițional.

Studii recent publicate subliniază faptul că o alimentatie lipsită în totalitate de alimente de origine animală (alimentație vegană) poate determina deficit de proteine (în cazul consumului insuficient de leguminoase, nuci și semințe), de vitamine liposolubile (D) și hidrosolubile (B2, niacină, B12), precum și de elemente minerale (Zn, Se, Ca, I), cu consecințe negative asupra stării de sănătate.

După cum știm însă, postul religios are o durată limitată și nu trebuie să fim îngrijorați de riscul deficiențelor nutriționale atât timp cât mesele sunt variate și complete din punctul de vedere al aportului de aminoacizi esențiali (proteinele vegetale sunt deficitare în anumiți aminoacizi esențiali, ele trebuind să fie consumate în asociere).

Vorbind de beneficiile alimentației de post, dacă luăm în considerare o alimentație corectă, trebuie menționat în primul rând consumul crescut de fibre (din fructe, legume, cereale integrale), ce poate juca un rol important în controlul glicemic și poate avea efect protector împotriva rezistenței la insulină, diabetului tip 2 și bolii diverticulare.

În plus, aportul de proteine vegetale se asociază cu o scădere a prevalenței bolilor cardiovasculare, cancerului și a ratei mortalității, comparativ cu aportul de proteine animale.

Dacă ne referim la restricția calorică ce poate fi asociată alimentației în post, trebuie menționat faptul că aceasta poate fi o opțiune pentru persoanele cu exces ponderal, însă în contextul alimentației vegane, grija pentru asigurarea micronutrienților reprezintă o provocare chiar și pentru un nutriționist experimentat, atât timp cât nu se recurge la suplimente alimentare.

Nu trebuie uitat că simpla numărare a kilocaloriilor nu reprezintă cheia pentru o bună stare de sănătate, calitatea nutrițională a alimentelor și modalitatea de prelucrare culinară fiind mult mai importante.

Alimentația vegană nu reprezintă neapărat o alegere sănătoasă dacă nu ținem cont de calitatea alimentelor consumate, calitate ce ia în considerare gradul de procesare și rafinare, adaosul de zahăr, modalitățile de prelucrare culinară etc.

Așadar sunt considerate alimente vegetale inferioare din punct de vedere nutrițional cerealele rafinate (pâinea albă, orezul alb, pastele albe), cartoful, fresh-urile și băuturile carbogazoase îndulcite, snacks-urile sărate, margarinele hidrogenate și patiseria, în timp ce în categoria alimentelor vegetale cu o bună calitate nutrițională sunt incluse cerealele integrale, vegetalele, fructele, leguminoasele, nucile și uleiurile vegetale bogate în acizi grași mononesaturați și polinesaturați (în special, Omega 3).

Pentru a beneficia de un aport adecvat de nutrienți într-o zi de post, este recomandat să avem meniuri în care să combinăm următoarele alimente:
– Legume: cel puțin 3-4 porții de legume
– Cereale integrale (pâine integrală, orez și paste integrale, mălai integral) 2-3 porții/zi, în funcție de necesarul de energie)
– Fructe: 1-2 porții/zi
– Leguminoase (fasole boabe, linte, năut), soia: 1-2 porții/zi.
– Nuci, seminte: 1-2 porții/zi
– Ulei de măsline și ulei bogat în omega 3 (2-3 lingurițe/zi)

În afară de alegerea alimentelor sunt importante și alte aspecte ce iau în considerare compoziția meselor/raportul între macronutrienți, gradul de procesare/rafinare, modalitățile de prelucrare, orarul meselor:
– fiecare masă ar trebui să conțină alimente bogate în proteine (fasole boabe, mazăre uscată, linte, năut, ciuperci etc) și alte legume;
– se recomandă moderație în cazul alimentelor bogate în glucide: cereale (pâine, orez, paste, chiar dacă sunt integrale), cartofi, fructe dulci;
– nu este recomandat consumul de alimente rafinate (pâine albă, orez și paste albe);
– trebuie evitate gustările dulci sau sărate (patiserie, snacks-uri, dulciuri de post), fresh-urile și băuturile carbogazoase îndulcite, inclusiv excesul de nuci, alune, semințe;
– este bine ca legumele și fructele să fie consumate în meniuri cât mai puțin procesate mecanic și termic;
– este de preferat să utilizăm metode sănătoase de prelucrare culinară: fierbere, înăbușire, cuptor, grătar electric;
– se recomandă consumul unor cantități mici de grăsimi, în special ulei de măsline presat la rece (adăugat în salate sau în preparate calde la finalul prelucrării termice);
– apa și ceaiurile vor completa aportul alimentar, hidratarea reprezentând o componentă importantă pentru menținerea sănătății.

Nu trebuie confundat postul religios cu o cură de slăbire! Vorbim de lucruri total diferite! Sigur că moderația, care ar trebui să caracterizeze alimentația în post, poate să conducă și la o scădere ponderală, însă înainte de a începe restricția calorică în post ar trebui să avem o evaluare a statusului nutrițional și o întâlnire cu un nutriționist care să ne ajute în demersul nostru.
Pentru persoanele cu diverse afecțiuni ce necesită terapie nutrițională (diabet tip 2, hiperuricemie/gută, insuficiență renală cronică etc) postul nu reprezintă alegerea potrivită și ar trebui solicitat ajutorul medicului curant.

Conf.Dr. Maria Nițescu

Copiii, gravidele, femeile care alăptează ar trebui, de asemenea, să aleagă o alimentație completă, omnivoră, având în vedere nevoile nutriționale specifice, foarte importante în aceste etape fiziologice particulare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele stiri