„Nici un prieten, doar munţii”, volum de memorii al cunoscutului refugiat iranian de etnie kurdă Behrouz Boochani, care a ţinut prima pagină a publicaţiilor din întreaga lume, în ultimii ani, a apărut în traducere, în colecţia ANANSI. World Fiction.
Boochani descrie poveştile adevărate ale refugiaţilor de pe insula Manus din Papua Noua Guinee, unde el a fost închis în 2013, după ce a fost prins încercând să intre cu barca în apele teritoriale ale statului australian.
„O carte ce îşi merită pe bună dreptate locul pe raftul literaturii penitenciare, alături de diverse alte lucrări, precum «De profundis», a lui Oscar Wilde, «Scrisori din închisoare», a lui Antonio Gramsci, «Into the Smother», a lui Ray Parkin, «The Man Died», a lui Wole Soyinka, şi «Letter from Birmingham Jail», a lui Martin Luther King Jr”, scrie în prefaţa cărţii scriitorul australian Richard Flanagan.
Volumul „Nici un prieten, doar munţii” i-a adus lui Behrouz Boochani nu doar recunoaşterea internaţională şi un loc în galeria scriitorilor pentru care instituţii precum PEN Internaţional au dus campanii în numele libertăţii de exprimare, ci şi unul dintre cele mai importante premii literare din Australia – Victorian Prize, ediţia 2019 -, primind astfel recunoaşterea guvernului aceleiaşi ţări care i-a refuzat cetăţenia şi l-a ţinut închis timp de şase ani.
Cartea a fost scrisă iniţial în limba kurdă, fragment cu fragment, şi transmisă sub forma mesajelor pe Twitter sau pe telefon, a apelurilor telefonice şi video şi a e‑mail-urilor.
Ulterior, volumul a fost tradus în limba engleză de Omid Tofighian, filosof iraniano-australian, cercetător asociat onorific la Universitatea din Sydney, ediţia engleză stând la baza principalelor traduceri în întreaga lume ale cărţii. Ediţia în limba română poartă semnătura Berthei Savu.
Despre povestea de viaţă şi cartea de memorii a lui Behrouz Boochani au scris publicaţiile din întreaga lume, instituţiile însărcinate cu apărarea drepturilor omului şi a libertăţii de exprimare, precum şi nume importante ale literaturii universale din întreaga lume.
„Din cruzime şi durere s-a născut un lucru de o mare frumuseţe. Behrouz Boochani este poet, filosof şi un scriitor minunat, iar cartea lui ar trebui citită de toţi apărătorii drepturilor omului, dar şi ai literaturii adevărate”, scria Margaret MacMillan, cunoscut istoric, profesor la Oxford University.
De asemenea, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureatul Nobelului literar din anul 2003, a apreciat: „Behrouz Boochani a reuşit, în condiţii atroce, să scrie şi să publice o relatare a experienţelor sale, o relatare ce-i va face pe temnicerii lui să scrâşnească din dinţi. «Niciun prieten, doar munţii» este o dare de seamă cutremurătoare asupra primilor patru ani petrecuţi de Boochani pe insula Manus, până când lagărul a fost închis, iar prizonierii relocaţi.
La fel de fascinantă este analiza pe care o face sistemului de funcţionare a lagărului, sistem implementat de autorităţile australiene, însă autonom, în sensul în care îi ţine captivi în ghearele sale atât pe prizonieri, cât şi pe temniceri…”.
Behrouz Boochani a absolvit Universitatea Tarbiat Moallem şi Universitatea Tarbiat Modares, ambele din Teheran; are o diplomă de master în ştiinţe politice, geografie politică şi geopolitică.
Este scriitor, jurnalist, activist cultural şi cineast de origine kurdo-iraniană. Boochani semnează articole în revista de limbă kurdă Werya, este membru onorific al PEN International, câştigător al Amnesty International Australia 2017 Media Award, al Diaspora Symposium Social Justice Award, al Liberty Victoria 2018 Empty Chair Award şi al Premiului pentru jurnalism „Anna Politkovskaia”; este şi profesor invitat nerezident la Sydney Asia Pacific Migration Centre (SAPMiC), Universitatea din Sydney.
Publică frecvent în The Guardian, dar şi în The Saturday Paper, Huffington Post, New Matilda, The Financial Times şi The Sydney Morning Herald. Boochani este de asemenea co-regizor (alături de Arash Kamali Sarvestani) al lungmetrajului „Chauka, Please Tell Us the Time” (2017) şi consultant pentru piesa de teatru „Manus” a regizoarei Nazanin Sahamizadeh.
