Fostul ministru al Justiției, Cristian Diaconescu, afirmă că recentele decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene „nu sunt simple interpretări politice, sunt obligatorii”, el subliniind că, la momentul aderării la Uniunea Europeană, statele membre co-partajează cu UE competențele privind Justiția.

„Aici discutăm de aspecte normative în cadrul Uniunii Europene, nu sunt simple interpretări politice, sunt obligatorii, se aplică fără niciun fel de discuție. Un singur comentariu pot să adaug aici: practic, în momentul în care am intrat în Uniunea Europeană, competențele pe justiție le-am copartajat cu Uniunea Europeană.

Aici nu există un exercițiu suveran al nici unuia dintre statele membre, în legătură cu Justiția. Nici preeminența Uniunii Europene, dar, așa cum confirmă aici și Curtea de Justiție a Uniunii Europene, nici practica națională nu trebuie să încalce normele europene.

Sunt, după părerea mea, chestiuni foarte semnificative, de la care decurg aspecte extrem de importante”, a afirmat Cristian Diaconescu.

Fostul ministru a făcut referire și la decizia privind Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție.

„În legătură cu pronunțarea punctuală în ceea ce privește Secția Specială, ei nu exclud existența unei asemenea secții, stabilesc însă o serie de condiții: să fie justificată constituirea unei astfel de instituții de imperative obiective și verificabile, legate de bună administrare a Justiției și, pe de altă parte, să garanteze că această secție nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activității judecătorilor și procurorilor și își exercită competența, cu respectarea cerințelor prevăzute de Carta Drepturilor Fundamentale a UE”, a declarat Diaconescu.

În ceea ce privește MCV, fostul ministru afirmă că judecătorii CJUE „au stabilit forța juridică obligatorie a MCV-ului”. „MCV, în opinia Curții Europene, este egal cu tratatul UE. Orice discuție din această perspectivă în acest moment nu își mai are baze legale”, spune Diaconescu.

„În baza evaluării Curții de Justiție a Uniunii Europene, în acest moment, judecătorii români, în relația cu dreptul european și cu norma europeană, sunt obligați să nu țină cont nici de norma internă de drept, nici de Constituție, atunci când se pune problema ca norma europeană să fie încălcată.

Deci, din perspectiva judecătorului din România, este o responsabilitate enormă. Prevalența normei europene este decisă de Curtea de Justiție a Uniunii Europene ca fiind absolută, în raport de orice normă internă.

Ce vreau să vă atrag atenția: Curtea de Justiție, când decide pe o sesizare, nu reprezintă această hotărâre doar o trimitere bilaterală. Ceea ce ei stabilesc cu efect normativ se aplică la toate statele membre ale Uniunii Europene”, a mai declarat președintele PMP, citat de news.ro.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că decizia de instituire a Mecanismului de Coperare și Verificare este obligatorie pentru România, în toate aspectele sale, iar ”România trebuie să se abțînă să adopte sau să mențînă în vigoare, în domeniile acoperite de obiectivele de referință, măsuri care ar risca să compromită rezultatul pe care îl prevăd aceleași cerințe și recomandări”.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis, în legătură cu Secția specială, că revine instanțelor naționale sarcina de a verifica dacă reforma, care a condus în România la înființarea unei secții specializate, dar și normele privind numirea procurorilor încadrați în această secție nu sunt de natură să facă secția menționată permeabilă la influențe exterioare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here