Organismul anticorupţie al Consiliului Europei, Grupul Statelor împotriva Corupţiei GRECO, arată, în ultimul raport pentru România, obținut de HotNews.ro, că, per ansamblu, autorităţile par a fi hotărâte să inverseze sau să abandoneze multe dintre reformele judiciare controversate, dar nivelul de conformitate rămâne foarte scăzut.
GRECO arată că este încă aşteptată o consolidare a rolului CSM în acest proces, în timp ce implicarea Ministrului Justiţiei în numirea/revocarea procurorilor în/din funcţiile cele mai înalte rămâne considerabilă în detrimentul independenţei judiciare.
De asemenea, rămâne de clarificat dacă au fost stabilite criterii obiective şi clare de promovare în funcţii a judecătorilor şi procurorilor, care să aibă în vedere calificările și meritele reale ale acestora.
Raportul a fost adoptat în sesiunea plenară din perioada 22-25 martie, însă, la fel ca în alți ani, întârzie avizul autorităților române pentru publicarea lui.
În Raportul de Evaluare făcut public în 22 ianuarie 2016, GRECO a formulat 13 recomandări privind România. În Raportul Interimar de Conformitate, GRECO a concluzionat că patru (recomandările v, vii, x şi xii) au fost implementate satisfăcător.
Trei recomandări (ii, viii şi xi) au rămas parţial implementate, iar şase (i, iii, iv, vi, ix şi xiii) au rămas neimplementate. La acestea, au fost adăugate alte cinci recomandări.
GRECO concluzionează în actualul raport că România a implementat satisfăcător sau a tratat în mod satisfăcător 4 din cele 13 recomandări cuprinse în Raportul de evaluare aferent Rundei a patra şi 1 din cele 5 recomandări din Raportul de Follow-up la Raportul Ad-hoc.
Concret, recomandările v, vii, x, xii, precum şi recomandarea iv din Raportul ad-hoc au fost implementate satisfăcător sau tratate într-o manieră satisfăcătoare.
Recomandările ii, viii, xi, precum şi recomandările i şi ii din Raportul ad-hoc conform Regulii 34 rămân parţial implementate, iar recomandările i, iii, iv, vi, ix, xiii, precum şi recomandările iii şi v din Raportul ad-hoc conform Regulii 34 rămân neimplementate.
Referitor la membrii Parlamentului, de la Raportul Interimar de Conformitate, nivelul de implementare a înregistrat o evoluţie minoră cu privire la renunţarea la solicitarea informală ca organele de urmărire penală să transmită întregul dosar în cazul efectuării urmăririi penale cu privire la un ministru sau fost ministru care este, totodată, şi membru al Parlamentului.
Altfel, nivelul implementării rămâne neschimbat, cu doar două recomandări implementate, din cele nouă. Având în vedere importanţa acestor recomandări, din perspectiva prevenirii corupţiei în rândul membrilor Parlamentului, este necesară luarea unor măsuri mai hotărâte pentru a aborda aceste recomandări pendinte.
Referitor la judecători şi procurori, în urma reformelor puternic criticate referitoare la sistemul de justiţie penală din România (2017-2018) şi a deciziei GRECO de a aplica procedura ad-hoc, GRECO recunoaşte că au fost luate unele măsuri şi că sunt în curs mai multe iniţiative promiţătoare, care au potenţialul de a rectifica multe dintre deficienţele pendinte.
A fost elaborat un nou proiect de Lege privind statutul magistraţilor din România, aflat în prezent în consultare publică. Acesta preconizează o procedură mai transparentă şi criterii de evaluare mai obiective cu privire la numirea procurorilor în funcţiile cele mai înalte etc.
Acest proiect de lege vizează, de asemenea, răspunderea judecătorilor. Ca aspect negativ, este încă aşteptată o consolidare a rolului CSM în acest proces, în timp ce implicarea Ministrului Justiţiei în numirea/revocarea procurorilor în/din funcţiile cele mai înalte rămâne considerabilă în detrimentul independenţei judiciare.
De asemenea, rămâne de clarificat dacă au fost stabilite criterii obiective şi clare de promovare în funcţii a judecătorilor şi procurorilor, care să aibă în vedere calificările și meritele reale ale acestora.
Referitor la capacitatea generală a instanţelor şi parchetelor, amânarea sistemului pensionării anticipate a judecătorilor şi procurorilor este un pas pozitiv. Eliminarea sa este, de asemenea, prevăzută în proiectul de Lege privind organizarea judiciară.
GRECO salută, de asemenea, consolidarea competenţelor de supraveghere ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi ale Inspecţiei Judiciare şi derularea multor iniţiative de formare şi conştientizare cu scopul de a consolida competenţele manageriale în cadrul instanţelor şi parchetelor, de a consolida integritatea judiciară şi de a crea proceduri disciplinare mai uniforme şi rapide pentru sistemul judiciar.
Per ansamblu, autorităţile par a fi hotărâte să inverseze sau să abandoneze multe din reformele judiciare controversate, ceea ce reprezintă o evoluţie foarte binevenită şi susţinută de GRECO.
Cu toate acestea, dat fiind că două proiecte de acte normative importante sunt într-un stadiu incipient de elaborare şi având în vedere că cea mai mare parte a recomandărilor GRECO cu privire la membrii Parlamentului nu au fost abordate, GRECO poate doar sublinia că nivelul de conformitate rămâne foarte scăzut.
Doar cinci din totalul de 18 recomandări au fost implementate satisfăcător sau tratate într-un mod satisfăcător.
GRECO, prin urmare, concluzionează că actualul nivel de conformitate cu recomandările rămâne „global nesatisfăcător” (…) GRECO solicită şefului delegaţiei României să transmită un raport cu privire la măsurile luate pentru implementarea recomandărilor pendinte (şi anume recomandările i-iv, vi, viii, ix, xi şi xiii din Raportul de evaluare aferent Rundei a patra şi recomandările i-iii şi v din Raportul adoptat conform Regulii 34), până la data de 31 martie 2022, cel târziu.
Suplimentar, în acord cu Regula 32, paragraful 2, sub-paragraful (ii.b), GRECO invită Preşedintele Comitetului Statutar să transmită o scrisoare Reprezentantului Permanent al României la Consiliul Europei, prin care să atragă atenţia cu privire la lipsa de conformitate cu recomandările relevante.
În final, GRECO invită autoritățile din România să autorizeze, cât mai curând posibil, publicarea acestui raport, să îl traducă în limba națională și să pună această traducere la dispoziția publicului.
Care au fost cele 13 recomandări ale GRECO din precedentul raport de evaluare:
1. Îmbunătăţirea transparenţei procesului legislativ prin dezvoltarea în continuare a regulilor privind dezbaterile, consultările şi audierile publice, incluzând criterii pentru un număr limitat de circumstanţe în care să fie ţinute şedinţe secrete şi asigurarea implementării acestora în practică; prin evaluarea practicii existente şi revizuirea în consecinţă a regulilor pentru a asigura publicitatea în timp util a proiectelor legislative, amendamentelor la aceste proiecte, precum şi a agendelor şi rezultatelor şedinţelor comisiilor, şi pentru a asigura termene adecvate pentru depunerea amendamentelor şi prin luarea măsurilor corespunzătoare pentru ca procedura de urgenţă să fie aplicată cu titlu de excepţie într-un număr limitat de circumstanţe.
2. Dezvoltarea unui cod de conduită pentru membrii Parlamentului şi asigurarea existenţei unui mecanism de respectare a acestuia atunci când este necesar.
3. Adoptarea de măsuri pentru a clarifica implicaţiile pentru membrii Parlamentului ale prevederilor existente în materia conflictelor de interese indiferent dacă un astfel de conflict poate fi pus în lumină şi de către declaraţiile de avere şi de interese şi a extinde definiţia dincolo de interesele financiare personale şi a introduce o cerinţă de dezvăluire ad hoc atunci când un conflict între anumite interese private ale unui membru al Parlamentului poate apărea în raport cu o chestiune aflată în lucru în procedurile parlamentare – în plen sau în comisii – sau în altă activitate legată de mandatul acestuia.
4. Stabilirea unui set robust de restricţii cu privire la cadouri, ospitalitate, favoruri şi alte beneficii pentru parlamentari şi asigurarea că un astfel de sistem este înţeles şi aplicat în mod corespunzător.
5. Realizarea unei evaluări adecvate a regulilor privind incompatibilităţile, mai ales a coerenţei şi asigurării respectării acestora în practică, pentru a identifica raţiunile lipsei percepute de eficienţă şi operarea schimbărilor necesare; identificarea modalităţilor pentru a accelera şi asigura respectarea hotărârilor judecătoreşti în materia incompatibilităţilor.
6. Introducerea de reguli privind modul în care membrii Parlamentului să interacţioneze cu lobby-işti şi alţi terţi care încearcă să influenţeze procesul legislativ.
7. GRECO a recomandat luarea în considerare a creșterii în continuare a capacităţii Agenţiei Naţionale de Integritate de procesare a datelor; consolidării abordării proactive în privința monitorizării declaraţiilor de avere şi de interese.
8. Analizarea și îmbunătățirea sistemului de imunități al parlamentarilor în exercițiu, inclusiv al acelora care sunt și actuali sau foști membri ai Guvernului, inclusiv prin reglementarea unor criterii clare și obiective privind deciziile de ridicare a imunității și prin renunțarea la 49 necesitatea ca organele de urmărire penală să înainteze întregul dosar.
9. Autoritatea parlamentară să înfiinţeze pentru membrii săi un sistem de consiliere prin care parlamentarii să poată solicita sfaturi în materie de integritate şi să ofere formare specializată şi regulată cu privire la implicaţiile normelor existente şi a celor care vor fi adoptate în materia prezervării integrităţii parlamentarilor, inclusiv viitorul Cod de conduită.
10. Completarea Codului de etică al judecătorilor şi procurorilor în aşa manieră încât să ofere îndrumare potrivită în special cu privire la conflictele de interese (e.g. exemple, tipuri), incompatibilităţi şi activităţi accesorii, imparţialitate şi alte aspecte relaţionate acesteia (incluzând mai ales acceptarea cadourilor şi a altor avantaje, conduita în viaţa privată).
11. Sistemul de justiţie să răspundă mai bine riscurilor de integritate ale judecătorilor şi procurorilor, în special prin abordarea de către Consiliul Superior al Magistraturii şi Inspecţia Judiciară a unui rol mai activ în materie de analiză, informare şi îndrumare şi consolidarea rolului şi eficienţei titularilor funcţiilor de conducere din fruntea instanţelor şi parchetelor, fără a fi afectată independenţa judecătorilor şi procurorilor.
12. Creşterea eforturilor de formare şi conştientizare cu privire la integritate şi componentele preventive ale politicilor anticorupţie, inclusiv pentru judecătorii şi procurorii în funcţie.
13. GRECO a recomandat ca procedura pentru numirea în şi revocarea din funcţiile cele mai înalte din parchet, cu excepţia Procurorului General, prevăzută de art. 54 din Legea nr. 303/2004, să includă un proces care să fie atât transparent cât şi bazat pe criterii obiective, iar Consiliului Superior al Magistraturii să i se dea un rol mai important în această procedură.
