Am crescut, în ultimii 30 de ani, monştri, aceasta este cruda şi crunta realitate. O realitate necruţătoare care ne ocupă tot timpul, ne determină existenţa şi ne strică vieţile.

În urmă cu peste 31 de ani, în februarie 1990, din căminul D al Facultăţii de Mecanică al Universităţii din Galaţi, am început o mişcare de încercare de reformare a sistemului de educaţie care a eşuat.

Total lipsit de experienţă, perspectivă istorică, cultură politică şi viziune de ansamblu, am crezut însă în nişte idealuri. În care mai cred şi acum. Dacă ar fi să o fac, aş face-o din nou, la fel.

În februarie 1990, la parterul căminului, m-am ridicat pe oficiul de la intrare şi le-am spus colegilor mei că eu cred că anul şcolar trebuie îngheţat. Profesorii activişti comunişti (activiştii, ideologii – ca Eugen Haleschi, de exemplu, care preda economie politică şi care s-a-nchis în arhiva Securităţii de la Rectorat şi ar fi ars documente, cum se spunea atunci, nu toţi membri PCR, desigur) trebuie înlăturaţi din mediul universitar, pentru că ei reprezintă o toxină pentru Învăţământ.

Programele şcolare trebuie reformate, pentru că înghiţim o cantitate prea mare de informaţie şi nu ţinem minte nimic. În şcoli şi licee, trebuie să reapară umanioarele (adică literatura, muzica, limbile străine – latina deja era pe cale de dispariţie, religia), pentru că altfel vom creşte generaţii de animale. Monşti. Aculturali fără nimic sfânt.

Într-o formă edulcorată, fără îngheţarea anului de studii, în timpul grevei studenţeşti din decembrie 1990, i-am spus consilierului Guran, trimis de ministrul fesenist al Învăţământului, Gheorghe Ştefan, una peste alta, cam acelaşi lucru. La fel, ulterior, în primăvara anului 1991, în Consiliul Rectoratului Universităţii din Galaţi, ca reprezentant al studenţilor.

Peste tot, m-am ales cu acelaşi zid de cecitate cvasicompletă. Singurul om care a înţeles ce spuneam a fost Dumitru Călueanu, fostul decan al Facultăţii de Mecanică, dar acesta a fost aruncat repede din UGal, deputat liberal. „Să scăpăm de el, că ne dă peste cap sistemul!”…

Să scape de el, că le stătea ca un ghimpe în coastă: mişcarea de îngheţare a anului de studii, din primăvara anului 1990, a fost garnisită cu scandări privind demisia rectorului de atunci, Florea Oprea, un comunist învederat, fratele membrului CPEx PCR, Gheorghe Oprea, şi cu solicitarea înlocuirii lui cu Mitică Călueanu, pe care-l respectau studenţii de numai-numai.

De fiecare dată când unii îmi replicau: „Păi da, sigur, toţi repetenţii vor îngheţarea anului!”, le spuneam:

Aveţi grijă, creştem monştri, vine ziua, se apropie, tropăie ziua în care ne vor da în cap, în plină stradă! Nu vă jucaţi!

Există lucruri în viaţă care se verifică factual. Acesta este unul dintre ele. Astăzi, noaptea, generaţia tinerilor furioşi este bine garnisită cu indivizi, în număr foarte mare, ce sunt la limita infracţionalităţii. Noi suntem de vină. Opţiunile noastre greşite din ultimii 30 de ani au dus la aceeaşi situaţie.

Câţi dintre cititorii acestor rânduri şi-ar dori ca, în loc să-l vadă pe un ins oarecare urinând la rădăcina blocului proaspăt amenajat termic, cu boxa autonomă urlând manele lângă el, la 22.35 seara, să-l vadă trecând pe aceeaşi stradă cu căştile in-ear wireless pe urechi, în care ascultă o muzică măcar puţin mai de calitate, spunându-i iubitei, la telefon: „Te rog frumos să mă scuzi, dar mă grăbesc spre casă, nu pot să-ţi spun de ce”?

1 COMENTARIU

  1. Îmi este scârbă de toate lăturile scabroase aflate în latrinele politicii românești impropriu denumite partide. Toate ar trebui judecate, găsite vinovate și executate prin decapitare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here