Preşedintele PSD Bacău, eurodeputatul Dragoş Benea, s-a declarat nemulţumit de lipsa unei finanţări consistente, în Programul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă (PNRR), pentru construirea de autostrăzi în Moldova.
Pe 15 august 2020, după şase ani de anchete, DNA a clasat pe data de 7 iulie 2020 dosarul de corupție al fostului președinte al CJ Bacău, Dragoș Benea, actual europarlamentar PSD. Dosarul a fost clasat cu motivarea ”fapta nu există” sau ”fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege”, conform G4Media.
„Cazul a fost instrumentat de procuroarea Mihaela Iorga Moraru (acum, la Secția Specială de anchetare a magistraților) până în 2017 când a fost revocată de șefa DNA de atunci, Laura Codruța Kovesi.
De observat că, după dosarul patronului CanCan, Radu Budeanu, încheiat cu un acord de recunoaștere a vinovăției pentru o pedeapsă de 2 ani cu suspendare, dosarul lui Dragoș Benea este un al doilea caz aflat în trecut în instrumentarea procuroarei Iorga Moraru care este soluționat acum de către procurorii DNA”, spunea NewsMaker.
„Pentru Moldova, ‘autostrăzile’ din PNRR sunt o invitaţie la mersul pe jos (care face piciorul frumos)! Un ‘ciot’ de 34 kilometri, între municipiul Paşcani şi satul Leghin (comuna Pipirig, judeţul Neamţ): cu asta s-a ales Moldova în materie de autostradă, pe axa Est-Vest, conform PNRR-ului publicat.
În ciuda legii votate în 2018, pentru ‘Autostrada Unirii’, de către PNL şi USR PLUS, Moldova nu va fi conectată de Transilvania printr-un proiect de infrastructură care traversează Munţii Carpaţi”, a declarat Dragoş Benea.
Preşedintele PSD Bacău a adăugat că PNRR nu prevede nimic pentru construcţia autostrăzii A13 Bacău – Braşov.
„Despre A13 Bacău – Oneşti – Braşov, PNRR nu suflă nicio vorbă, deşi documentaţia de licitaţie pentru execuţie ar trebui să fie gata în toamna lui 2022, conform contractului. În rest, avem de-a face cu un optimism debordant în privinţa A7 Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Paşcani, autostradă ale cărei documentaţii tehnice au fost pornite încă din 2018, în timpul guvernării PSD şi ulterior preluate de guvernele de dreapta (Orban & Cîţu), care acum se împăunează cu o altă variantă de autostradă decât cea pentru care au făcut lege în 2018”, a mai spus eurodeputatul social-democrat.
Dragoş Benea a subliniat că, în timp ce infrastructura rutieră din Moldova este subfinanţată prin PNRR, construcţia metroului de la Cluj Napoca primeşte o finanţare importantă.
„Dacă pentru Moldova banii sunt puţini, dar optimismul declarativ mare, pentru metroul de la Cluj (luat la pachet cu extinderea metroului din Bucureşti) se cer prin acelaşi PNRR 600 milioane euro, în contextul în care durata de implementare de 96 luni depăşeşte termenul limită de angajare a fondurilor de redresare şi rezilienţă, 2026.
Mai mult, pentru acoperirea valorii integrale a proiectului, Guvernul se angajează să contracteze împrumuturi sau să asigure finanţare din bugetul naţional – asta, pentru că şi cei de la PNL au realizat că numai 7 kilometri din metroul lui Boc ar putea fi acceptaţi la finanţare prin PNRR. Dacă vor fi acceptaţi”, a mai spus Dragoş Benea.
Liderul PSD Bacău a contestat şi finanţarea unei linii de tren alimentat cu hidrogen şi a explicat că fondurile trebuiau îndreptate către construcţia de locomotive electrice.
„Peste 380 de milioane de euro e suma solicitată pentru introducerea unei linii de tren pe hidrogen, pe relaţia Bucureşti – Piteşti (109 kilometri), în condiţiile în care singurul tren de pasageri din Europa cu acest tip de propulsie a circulat la 23 aprilie, adică în urmă cu o lună şi jumătate.
În România nu avem constructori de material rulant cu această tehnologie, dar vrem să fim pionierii UE în domeniu. În contrapartidă, exista know-how în ţară pe trenuri electrice, însă prin PNRR se cer bani doar pentru modernizarea a 30 de locomotive şi 100 de vagoane”, a menţionat preşedintele PSD Bacău, conform Agerpres.
Dragoş Benea a explicat că resursele alocate României prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă sunt o şansă care apare o dată într-o generaţie, dar că ţine de chibzuinţa unei bune guvernări ca aceste resurse să contribuie la relansarea României şi la coeziunea sa teritorială.
