Caută
Close this search box.

Judecătorul clujean Cristi Danileţ este din nou pus sub presiune de Inspecţia Judiciară

cristi danileţ

Judecătorul Cristi Danileț a anunțat că este cercetat disciplinat de Inspecția Judiciară, pentru că a criticat Secția Specială și CCR, într-o carte pe care a scris-o recent.

„Nu mai am timp de dosarele de la Tribunal, că trebuie ca la fiecare 10 zile să dau explicațîi Inspecției: de ce vorbește cutare de mine la TV, de ce am scris într-o carte ceva critic, la adresa SIIJ, de ce am spus că un membru CSM apare la mocirla.tv, unde doar critică magistrați”, sesizează Danileț.

„Mai nou, (Inspecția Judiciară) este organ editorial: ia la control cărțile scrise de magistrați și le deschide acțiune disciplinară pentru opiniile științifice. Ultima hârtie de la Inspecție în acest sens am primit-o chiar azi: mi se reproșează că am depășit obligația de rezervă pentru faptul că am criticat SIIJ și CCR într-un articol științific și că afectez astfel dreptul cetățeanului la o justiție independența, echilibrată și verticală”, a anunțat Danileț într-o postare pe Facebook.

„Inspecția Judiciară pare că s-a transformat într-un teren de reglat conturile cu magistrațîi incomozi: suntem unii care avem zeci de sesizări din oficiu ale Inspecției Judiciare, pe an, pentru faptul că am condus protestele din anii trecuți, că am spus că șeful Inspecției a fost numit politic, că repartizarea aleatorie a dosarelor către inspectori e fraudată, că se scurg informații de la Inspecție către o anumită parte a presei, că e anomal că în Inspecție să fie recrutat soțul unei judecătoare din CSM, că nu e legal că Ordinul de efectuat inspecții să fie publicat pe site și nu în Monitorul Oficial, că e uluitor să fii cercetat pentru că în calitate de judecător ai sesizat Curtea de la Luxembourg sau aplici dreptul UE.

În cele mai multe cazuri, fără să se plângă nimeni cu privire la magistratul în cauza și fără să existe o procedura de autosesizare, Inspecția își alege magistrațîi pe care ii cerceteze și îl bagă într-un mecanism birocratic uriaș. Nici nu contează că 75% din muncă Inspecției este infirmată apoi la CSM sau la Înalta Curte.

Inspecția a devenit un fel de organ de etică, deși trebuie să se ocupe doar de disciplinar, ajungând să ne spună ce avem voie să spunem pe internet sau ce nu avem voie să spunem în interviuri. Apoi a devenit instanța de control judiciar, cercetând numai anumiți magistrați pentru soluțiile date, în timp ce abuzurile clare ale altora nici măcar nu le cercetează pe motiv că nu este treaba să.

În fine, mai nou, este organ editorial: ia la control cărțile scrise de magistrați și le deschide acțiune disciplinară pentru opiniile științifice. Ultima hârtie de la Inspecție în acest sens am primit-o chiar azi: mi se reproșează că am depășit obligația de rezervă pentru faptul că am criticat SIIJ și CCR într-un articol științific și că afectez astfel dreptul cetățeanului la o justiție independența, echilibrată și verticală!!!

Cei care sunt lăudați de televiziunile controlate politic sau cu patroni condamnați, cei care au lăudat SIIJ și cei care au criticat ambasadori sau UE sunt lăsăți în pace. Ceilalți dăm cu subsemnatul în mod regulat. Nu mai am timp de dosarele de la Tribunal, că trebuie că la fiecare 10 zile să dau explicațîi Inspecției: de ce vorbește cutare de mine la TV, de ce am scris într-o carte ceva critic la adresa SIIJ, de ce am spus că un membru CSM apare la mocirla.tv unde doar critică magistrați. Ba am ajuns să fiu întrebat de ce există un filmuleț cu mine în care curat piscină sau tăi un gard de acasă!!

Este incredibil unde a putut ajunge un organism de la care aveam atât de multe așteptări. Toți suntem cercetați în temeiul art. 99 lit a) din Legea nr. 303/2004 pentru simplul fapt că un site antijustitie sau o televiziune patronată de un condamnat penal terfelesc un anume magistrat. Deci, când astfel de ‘întreprinderi’ scriu negativ despre ține, înseamnă – în concepția Inspecției Judiciare – că tu afectezi imaginea justiției și trebuie să fii anchetat. Este halucinant!”, a scris Danileț pe Facebook.

Trei asociații ale magistraților, care s-au remarcat deja prin numeroase luări de atitudine față de atacurile fostul Regim PSD-Dragnea la adresa statului de drept, au atacat luni decizia Inspecției Judiciare de a declanșa cercetarea disciplinară împotriva judecătorului care a îndrăznit să decidă că Secția Specială nu mai există, punând astfel în aplicare hotărârea Curții de Justiție a UE (CJUE).

„O asemenea procedura disciplinară este inexplicabilă și incompatibilă cu normele dreptului Uniunii Europene, afectând esență procedurii reglementate de articolul 267 TFUE și, odată cu această, chiar fundația Uniunii înseși, și având un efect disuasiv asupra oricărui magistrat român chemat să aplice normele obligatorii ale dreptului Uniunii Europene, inclusiv jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, în temeiul art.148 din Constituția României. (…) Implicarea unor organe administrative de tipul Inspecției Judiciare în privința aplicării dreptului Uniunii Europene de instanțele judecătorești este, prin urmare, de neacceptat”, subliniază cele trei asociații.

Comunicatul integral

„Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție: Implicarea unor organe administrative de tipul Inspecției Judiciare în ceea ce privește aplicarea dreptului Uniunii Europene în cazuri concrete de instanțele judecătorești nu poate fi acceptată

Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție au luat act de informațiile publicate în presă privind începerea cercetării disciplinare pentru săvârșirea abaterii disciplinare reprezentând exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni, față de dl judecător Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitești, că urmare a aplicării într-un litigiu, la 7 iunie 2021, a hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 18 mai 2021, pronunțată în cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 și C-397/19, Asociația Forumul Judecătorilor din România și alții.

În principiu, o asemenea procedura disciplinară este inexplicabilă și incompatibilă cu normele dreptului Uniunii Europene, afectând esență procedurii reglementate de articolul 267 TFUE și, odată cu această, chiar fundația Uniunii înseși, și având un efect disuasiv asupra oricărui magistrat român chemat să aplice normele obligatorii ale dreptului Uniunii Europene, inclusiv jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, în temeiul art.148 din Constituția României.

De altfel, potrivit Deciziei nr. 1039/2012 a Curții Constituționale a României, hotărârea CJUE ”purtând asupra interpretării sau a validității unui act al Uniunii Europene, este obligatorie pentru organul de jurisdicție care a formulat acțiunea în pronunțarea unei hotărâri preliminare, iar interpretarea, făcând corp comun cu dispozițiile europene pe care le interpretează, este investită cu autoritate și față de celelalte instanțe judecătorești naționale, care nu pot da o interpretare proprie acelor dispoziții.

Totodată, efectul hotărârilor preliminare este unul direct, în sensul că resortisanții statelor membre au dreptul să invoce în mod direct normele europene în față instanțelor naționale și europene și retroactiv, în sensul că interpretarea unei norme de drept a Uniunii Europene în cadrul unei trimiteri preliminare lămurește și precizează semnificația și sfera de aplicare a acesteia, de la intrarea să în vigoare”.

Hotărârea CJUE este obligatorie pentru toate autoritățile naționale – inclusiv autorități administrative (Hotărârea din 13 ianuarie 2004, Kuhne & Heitz, C-453/00, EU:C:2004:17; hotărârea din 19 septembrie 2006, i-21 Germany și Arcor, C-392/04 și C-422/04, EU:C:2006:586; hotărârea din 12 februarie 2008, Willy Kempter, C-2/06, EU:C:2008:78.).

O consecință a statului de drept, principiu fundamental al Uniunii Europene, este obligația instanțelor judecătorești de a garanta deplină aplicare a dreptului Uniunii în toate statele membre și protecția jurisdicțională a drepturilor conferite justițiabililor de dreptul Uniunii.

Statele membre au sarcina de a institui un sistem de cai de atac și de proceduri care să le asigure justițiabililor respectarea dreptului lor la protecție jurisdicțională efectivă în domeniile reglementate de dreptul Uniunii, independent de situația în care statele membre pun în aplicare acest drept.

Această este o obligație de rezultat clară și precisă și care nu este însoțită de nicio condiție în ceea ce privește independența care trebuie să caracterizeze instanțele chemate să interpreteze și să aplice dreptul Uniunii Europene.

Implicarea unor organe administrative de tipul Inspecției Judiciare în privința aplicării dreptului Uniunii Europene de instanțele judecătorești este, prin urmare, de neacceptat.

Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită intervenția imediată a Guvernului și Parlamentului României în vederea reorganizării legislative a Inspecției Judiciare, în raport de evoluția acestui organ administrativ, probleme structurale fiind semnalate în toate rapoartele recente ale Comisiei Europene.

Spre exemplu, în ultimul Raport MCV, dat publicității la 8 iunie 2021, Comisia Europeană a reținut că ”autoritățile care supraveghează Inspecția Judiciară, în special CSM, vor trebui să țînă seama în mod corespunzător de hotărârea CJUE din 18 mai 2021, și în lumina preocupărilor repetate exprimate cu privire la activitatea Inspecției Judiciare. (…)

În ultimii ani, instituțiile judiciare, inclusiv CSM, au scos în evidență existența unor preocupări legate de lipsa de răspundere a Inspecției Judiciare, menționând proporția ridicată a dosarelor înaintate în instanța de Inspecție, respinse în cele din urmă în instanța, concentrarea tuturor proceselor decizionale în cadrul atribuțiilor inspectorului-șef și limitele competențelor de supraveghere ale CSM.

Pe plan mai general, aceste evoluții au ridicat semne de întrebare cu privire la măsură în care noile dispoziții ale legilor justiției privind numirea conducerii Inspecției Judiciare și răspunderea acesteia oferă garanții suficiente și asigura echilibrul corect între judecători, procurori și CSM.

Cu toate acestea, există în continuare cazuri care au dat naștere unor preocupări cu privire la cercetările disciplinare și sancțiunile severe aplicate magistraților care critică eficientă și independența sistemului judiciar. (…)

Deși s-a axat pe circumstanțele specifice de la momentul raportului din 2018, această recomandare se referă la preocupările importante cu privire la Inspecția Judiciară. Printre aceste preocupări s-au numărat recurentă cu care au fost inițiate proceduri disciplinare împotriva magistraților care se opuneau în mod public direcției urmate de reforma sistemului judiciar și divulgarile de documente în presă – care au fost utilizate apoi de politicieni pentru a atacă instituțiile judiciare – și prelungirea mandatului conducerii de către guvern. Aceste preocupări structurale nu au fost încă remediate, inclusiv în lumina recentei hotărâri a CJUE.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele stiri