Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a declarat că nu se consideră obligat să protejeze Uniunea Europeană în faţa afluxului de migranţi ilegali, în condiţiile în care blocul comunitar a impus Belarusului sancţiuni care-i afectează economia, relatează marţi agenţia EFE.
”Ne asfixiază, iar noi trebuie să-i protejăm?”, s-a întrebat Lukaşenko în timpul unei reuniuni consacrate politicii externe. El a adăugat că guvernul de la Minsk finanţează în prezent cu banii săi măsuri la graniţă pentru ”eliminarea activităţilor ilegale, inclusiv combaterea imigraţiei clandestine şi traficul cu droguri şi arme”, măsuri pentru care UE oferea finanţare înainte să fie instituite sancţiunile, informează Agerpres.
Ca represalii pentru aceste sancţiuni, Belarusul le permite migranţilor ilegali care doresc să ajungă în UE să treacă graniţa în Lituania. Mai mult, guvernul de Vilnius acuză autorităţile de la Minsk că aduc în Belarus migranţi cu avionul de la Bagdad şi Istanbul şi apoi îi trimit către Lituania.
Circa 2.100 de migranţi au pătruns astfel în Lituania anul acesta, dintre care aproximativ 1.400 numai de la începutul lunii iulie. Majoritatea sunt veniţi din Irak, dar şi din Siria sau ţări africane precum Congo, Camerun ori Guineea.
Dar preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a susţinut în declaraţia sa de marţi că amplificarea fluxurilor migratorii către Europa este provocată în mare măsură de politicile unor state din UE. ”Voi i-aţi chemat, daţi-le tot ce le trebuie, puneţi-i pe picior de egalitate cu cetăţenii voştri!”, le-a transmis el ţărilor europene la care a făcut referire.
SUA, Uniunea Europeană, Marea Britanie şi Canada au impus mai multe serii de sancţiuni Belarusului în urma fraudării alegerilor prezidenţiale de anul trecut şi reprimării manifestaţiilor opoziţiei ce au urmat, noi sancţiuni venind mai recent după arestarea unui blogger opozant preluat de la bordul unui avion constrâns să aterizeze la Minsk.
În acest timp, preşedintele Lukaşenko acuză orchestrarea din Occident a manifestaţiilor împotriva lui. El a pledat pentru ajustarea numărului de ambasade în Europa şi reorientarea politicii externe a Belarusului către state prietene, printre care a dat ca exemplu China, India, Pakistan, Vietnam, Turcia, precum şi ţări din Orientul Mijlociu, Africa şi America Latină.
