Agenţia de presă Agerpres publică o explorare legislativă a prevederilor legale care definesc procedura de încetare a funcţiei de membru al Guvernului României şi datele legale ale interimatului funcţiei.
Documentarul acesta legislativ este determinat de faptul că premierul Florin Cîţu a anunţat că a transmis preşedintelui Klaus Iohannis cererea de revocare a lui Alexandru Nazare, din funcţia de ministru de Finanţe.
„După o discuţie cu membrii coaliţiei marţi seara (n. r. 6 iulie), în care i-am anunţat că am cerut demisia ministrului Finanţelor Publice, acesta a informat că nu doreşte să-şi dea demisia şi preferă să fie revocat.
Astăzi, după încă o discuţie cu membrii coaliţiei la prima oră, am transmis preşedintelui Klaus Iohannis cererea de revocare a domnului Alexandru Nazare din funcţia de ministru al Finanţelor”, a declarat Cîţu, după şedinţa de Guvern.
Prim-ministrul a precizat că a transmis şi propunerea ca el să deţină interimar portofoliul Finanţelor. Imediat, preşedintele principalului partid de guvernământ, Ludovic Orban, a reacţionat, declarând că el şi coaliţia nu au fost nici anunţate, nici consultate. Orban a făcut referire la completarea protocolului coaliţiei, realizată după scandalul din jurul revocării lui Vlad Voiculescu.
Iată care sunt, conform legii, datele problemei:
Încetarea funcţiei de membru al guvernului / remanierea guvernamentală
Potrivit art. 106 din Constituţia României, funcţia de membru al guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.
Cu privire la remanierea guvernamentală, art. 85, alineatele 2, 3 din Constituţie arată că Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai guvernului.
Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a guvernului, Preşedintele României îi va putea numi şi revoca pe noii membri ai executivului, numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru, se arată în art. 85, alineatele 2, 3 din Constituţie.
Remanierea guvernamentală care are ca efect schimbarea structurii sau a compoziţiei politice a Guvernului este definită şi de Curtea Constituţională, în Decizia nr. 128 din 8 martie 2014. Astfel, schimbarea compoziţiei politice intervine, potrivit Deciziei Curţii, ”în situaţia în care prin remanierea guvernamentală sunt cooptate sau, după caz, scoase de la guvernare un partid politic sau mai multe”. Restructurarea guvernului se face atunci când primul-ministru cere parlamentului modificarea structurii guvernului prin înfiinţarea, desfiinţarea sau, după caz, divizarea ori comasarea unor ministere (art. 37, alin. 1, Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor). În ambele cazuri remanierea trebuie aprobată de către parlament.
Potrivit Codului Administrativ, revocarea din funcţia de membru al Guvernului are loc în caz de remaniere guvernamentală. De asemenea, demisia din funcţia de membru al Guvernului se anunţă public, se prezintă în scris prim-ministrului şi devine irevocabilă din momentul în care s-a luat act de depunerea ei, dar nu mai târziu de 15 zile de la data depunerii (art. 44 şi 45 din Codul Administrativ).
Preşedintele României trebuie să numească în funcţie persoana propusă de prim-ministru în termen de 10 zile de la înregistrarea propunerii. De asemenea, acesta trebuie să motiveze, să îi comunice prim-ministrului şi să facă public refuzul numirii în funcţie.
Preşedintele poate refuza, motivat, orice propunere a prim-ministrului pentru numirea în funcţia de membru al guvernului în situaţia în care persoana propusă nu îndeplineşte condiţiile generale de ocupare a acestei funcţii: are cetăţenia română şi domiciliul în ţară; se bucură de exerciţiul drepturilor electorale; nu a suferit condamnări penale. Preşedintele poate refuza motivat, o singură dată, o propunere a prim-ministrului, când consideră că persoana propusă nu corespunde funcţiei respective. (art. 47, alin. 4, Codul administrativ).
Dacă preşedintele refuză, premierul îi transmite acestuia o nouă propunere în acelaşi termen de 5 zile de la data la care preşedintele a comunicat refuzul propunerii anterioare. Preşedintele are un nou termen de zece zile pentru a răspunde premierului.
În situaţia în care Preşedintele României sau primul-ministru sesizează Curtea Constituţională pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională, apărut cu ocazia numirii unui membru al guvernului, răspunsul este trimis de preşedinte după publicarea deciziei Curţii, se mai arată În Codul Administrativ.
Interimatul funcţiei de membru al Guvernului
Demisia din funcţia de membru al Guvernului se anunţă public, se prezintă în scris prim-ministrului şi devine irevocabilă din momentul în care s-a luat act de depunerea ei, dar nu mai târziu de 15 zile de la data depunerii, conform Codului Administrativ al României (art. 45), reglementat prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 57 din 3 iulie 2019.
Dacă membrii Guvernului se află într-una dintre situaţiile de încetare a calităţii de membru al guvernului, inclusiv cea a demisiei, Preşedintele României va desemna alţi membri ai Guvernului miniştri interimari, la propunerea primului-ministru. Interimatul funcţiei nu poate depăşi 45 de zile (art. 107, alin. 3, 4 din Constituţie). „Înăuntrul termenului de 45 de zile, prim-ministrul iniţiază procedurile prevăzute de lege pentru numirea unui alt membru al Guvernului în calitate de ministru interimar”, se adaugă în articol 46, alineat 3 din noul Cod Administrativ.
