Departamentul de Stat a dat publicitatii un document privind climatul investitional din Romania in care exista un intreg capitol dedicat coruptiei din tara noastra, Departamentul de Stat sanctioneaza faptul ca Sectia Speciala inca functioneaza.
Actualul guvern nu a reusit inca sa desfiinteze Sectia Speciala din cauza blocajelor operate de UDMR, care doreste ca sectia sa functioneze in continuare, sub o alta denumire.
Ce contine capitolul intitulat „Corruption”
Lupta Romaniei impotriva coruptiei la nivel inalt si mediu, un model in Europa de Sud-Est in ultimul deceniu, a suferit reculuri semnificative intre 2017 si sfarsitul anului 2019, din cauza unei campanii concertate sub conducerea guvernului anterior de slabire a eforturilor anticoruptie, a cadrului legislativ penal si judiciar si a independentei justitiei. Institutiile judiciare, ONG-urile, UE si guvernele aliate din NATO si-au exprimat ingrijorarea cu privire la initiativele legislative care au favorizat aceasta tendinta in perioada respectiva. In Indicele de perceptie a coruptiei 2020 realizat de Transparency International, Romania a ramas pe locul 44 din 100. Aceasta se afla printre cele mai mici clasari dintre statele membre ale UE, la egalitate cu Ungaria si Bulgaria. Actualul guvern a inceput sa reduca actiunile negative ale guvernului anterior, dar acest efort va dura ceva timp pentru a avea efect deplin.
Observatorii nationali si internationali ai statului de drept si autoritatile de aplicare a legii au criticat gama larga de modificari pe care fostul guvern le-a introdus in codul penal si in codurile de procedura penala, considerand ca acestea au slabit seturile de instrumente de investigare, inclusiv in ceea ce priveste combaterea coruptiei intre 2017 si 2019. In iulie 2019, Curtea Constitutionala a constatat ca aceste modificari sunt neconstitutionale, iar actualul guvern intentioneaza sa revizuiasca aceste coduri.
Comisia Europeana, in cadrul Mecanismului de cooperare si verificare (MCV), si Grupul de state impotriva coruptiei (GRECO) al Consiliului Europei (COE) au publicat rapoartele pentru 2019 inainte ca guvernul Partidului National Liberal (PNL) sa preia puterea in noiembrie 2019. Raportul din octombrie 2019, care a acoperit actiunile intreprinse pana in iunie 2019, a confirmat regresul fata de progresele inregistrate in anii anteriori si prezentate in raportul din noiembrie 2018. Raportul a subliniat, de asemenea, ca institutiile-cheie trebuiau sa demonstreze in mod colectiv un angajament ferm fata de independenta judiciara si de lupta impotriva coruptiei ca pietre de temelie indispensabile si sa asigure capacitatea de actiune a garantiilor nationale si a mecanismelor de control si echilibru.
Dupa ce o campanie politica si mediatica impotriva Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) a dus la demiterea procurorului-sef al DNA in 2018, postul a ramas vacant pana cand un nou guvern a numit pe altcineva in acest post in martie 2020. Raportul de performanta al DNA pentru anul 2020 a aratat ca faptul ca esecul de a corecta cadrul legislativ pentru a incorpora deciziile Curtii Constitutionale a avut un impact negativ asupra eficientei agentiei. Parchetul special infiintat de guvernul anterior pentru investigarea si urmarirea penala a judecatorilor si procurorilor, care pare sa intreprinda doar cazuri motivate politic, continua sa functioneze.
Actualul guvern a reluat eforturile pentru ca Sectia Speciala sa fie desfiintata. Atat guvernul, cat si parlamentul au adoptat coduri de conduita, insa dispozitiile lor prea generale le-au facut pana in prezent sa fie lipsite de consecinte. Conflictele de interese, respectarea standardelor de conduita etica si integritatea in functiile publice in general au ramas o preocupare pentru toate cele trei ramuri ale guvernului. Agentiile executive individuale au aplicat lent sanctiunile, iar organismele de inspectie ale agentiilor au fost, in general, inactive.
In iunie 2019, guvernul anterior a adoptat un Cod administrativ prin ordonanta de urgenta. Codul a slabit autoritatea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici de a supraveghea functia publica prin selectie pe baza de merit, a redus cerintele de vot pentru transferul gestionarii proprietatilor de catre consiliile locale si a limitat raspunderea juridica a alesilor locali pentru actele oficiale, trecand-o la functionarii publici.
Punerea in aplicare a strategiei nationale anticoruptie 2016-2020, adoptata de guvernul anterior in 2016, a fost lenta, in special in ceea ce priveste eforturile de prevenire. Guvernul intentioneaza sa elaboreze strategia pentru perioada 2021-2024 pe baza unei revizuiri a celei precedente, care s-a axat pe consolidarea revizuirii administrative si a transparentei in cadrul agentiilor publice, pe prevenirea coruptiei, pe cresterea si imbunatatirea divulgarii financiare, pe supravegherea conflictelor de interese, pe o investigare mai agresiva a spalarii banilor si pe adoptarea unei legislatii care sa permita o recuperare mai eficienta a activelor. Actualul guvern a adoptat masuri mai agresive de recuperare a activelor.
